Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București a respins categoric recentele declarații ale unui oficial rus, calificându-le drept „propagandă stalinistă”, după ce acesta a acuzat România de sprijin militar acordat Ucrainei și de presiuni asupra identității naționale a Republicii Moldova. Reacția autorităților române subliniază contradicția dintre retorica Moscovei privind identitatea națională și acțiunile sale militare din statul vecin.
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a catalogat luni drept o „evidentă contradicție” discursul oficialilor ruși referitor la identitatea națională a altor state. Reacția vine în urma unui interviu acordat agenției de stat TASS de către Iuri Pilipson, directorul departamentului din Ministerul rus de Externe responsabil de relațiile cu statele din regiune.
„În timp ce debitează acest gen de propagandă stalinistă, Rusia este angajată într-un război brutal de cucerire”, a transmis Țărnea, amintind de politica istorică de rusificare forțată practicată de Imperiul Rus și de Uniunea Sovietică. Instituția subliniază că Rusia atacă zilnic civili și neagă suveranitatea unui stat vecin, făcând astfel necredibile orice afirmații venite de la Moscova pe tema identității naționale.
Respingerea acuzațiilor privind influența asupra Republicii Moldova
Oficialul rus, Iuri Pilipson, susținuse anterior că discuțiile despre o eventuală unire a României cu Republica Moldova reprezintă o „presiune propagandistică”, menită să creeze falsa impresie a unei susțineri populare pentru acest demers. El a invocat date statistice pentru a susține că majoritatea cetățenilor moldoveni nu doresc renunțarea la statalitate și la identitatea națională.
În replică, Ministerul de Externe de la București a respins aceste afirmații, precizând că deciziile privind identitatea, limba, economia sau investițiile aparțin exclusiv statelor respective. „Au trecut timpurile când Moscova alegea pentru aceste națiuni cu forța sau le impunea ce să facă”, a punctat Andrei Țărnea, subliniind că aspirațiile naționale nu se supun cerințelor Rusiei.
Schimbul de replici a vizat și preluarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Administrația Porturilor Maritime Constanța, tranzacție perfectată în aprilie 2026. Pilipson a acuzat România de acordarea unui „sprijin militar și logistic direct” Ucrainei, afirmând că portul, principala poartă maritimă a Republicii Moldova, ar fi devenit un punct de tranzit pentru mărfuri destinate forțelor armate ucrainene.
Diplomatul rus a declarat că această preluare ridică suspiciuni cu privire la intențiile reale de utilizare a infrastructurii portuare în viitor. În contrapondere, autoritățile române au argumentat anterior că investițiile asumate vizează dezvoltarea portului și că acesta ar putea juca un rol strategic în procesul de reconstrucție a Ucrainei. MAE concluzionează că atât războiul dus de Rusia, cât și propaganda sa, reflectă aceeași dorință de control din partea Moscovei.
