Proiectul construirii unui aquapark în zona Moara de Vânt va fi supus din nou dezbaterii consilierilor locali ieșeni, figurând pe ordinea de zi a ședinței ordinare programate pentru 30 septembrie.Documentația ajunge iarăși în plen, deși inițiativa este dezbătută public de peste doi ani fără ca municipalitatea să fi identificat o sursă clară de finanțare. Mai mult, analiza financiară oficială aferentă studiului de fezabilitate arată o rentabilitate negativă, demonstrând că investiția publică uriașă, estimată la aproape 347 milioane de lei (aproximativ 70 de milioane de euro), nu va putea fi amortizată din încasări nici măcar într-un interval de 75 de ani, depășind cu mult durata tehnică de viață a clădirii.
Istoricul unui proiect trenant: promisiuni, studii și un simplu aviz de mediu
Proiectul complexului de agrement din Moara de Vânt are un istoric plin de promisiuni, dar cu pași administrativi lenți. Primele discuții concrete au demarat în primăvara anului 2024, când Primăria Iași a semnat un contract în valoare de 268.000 de lei (peste 53.000 de euro) cu firma orădeană Poliart SRL pentru elaborarea studiului de fezabilitate. La acel moment, administrația locală estima costurile la aproximativ 40-42 de milioane de euro și avansa ideea unui parteneriat public-privat sau a accesării de fonduri europene.
Un an mai târziu, în februarie 2025, primarul Mihai Chirica reitera public intenția de a găsi un partener privat care să susțină financiar investiția, promițând la acea vreme o implementare în „3-4 ani”. Totuși, în ciuda declarațiilor optimiste, progresul a fost minim. Până în vara anului 2026, singurul pas birocratic concret a fost obținerea, în luna iunie, a unei decizii de încadrare de la Direcția Județeană de Mediu – un act procedural incipient care atesta doar că proiectul nu necesită o evaluare complexă a impactului asupra mediului.
Acum, în septembrie 2026, la peste doi ani de la lansarea ideii, indicatorii tehnico-economici ajung în Consiliul Local, însă reprezentanții Primăriei recunosc că banii pentru execuție nu există, menționând din nou intenția de a lansa o procedură de parteneriat public-privat, la fel ca în 2024.
Matematica investiției: de ce nu se vor recupera cei 347 milioane de lei
Conform documentației tehnico-economice avizate luna aceasta, costul total actualizat pentru construirea complexului a ajuns la 346.982.320,43 lei (cu TVA), suma destinată exclusiv construcțiilor și montajului depășind 228 de milioane de lei.
Studiul de fezabilitate elaborat de proiectant recunoaște negru pe alb că scenariul recomandat „nu este viabil din perspectivă strict comercială”, proiectul fiind justificat doar ca un serviciu de utilitate publică. Datele financiare (calculate în prețuri constante pentru 2026) arată o rentabilitate profund negativă.
Documentația oficială confirmă că proiectul Aquapark-ului nu are cum să producă profit și nu se poate susține singur financiar („nu este viabil din perspectivă strict comercială”). Singurul motiv pentru care este promovat este acela de a oferi o facilitate pentru public („serviciu de utilitate publică”), chiar dacă asta înseamnă pierderi de bani pentru administrație. În esență, este o investiție din care orașul nu va face bani, ci o va subvenționa pentru a oferi oamenilor un loc de recreere.
Dacă proiecțiile oficiale se bazează pe un scenariu optimist de 330.000 de vizitatori anual, calculele devin mult mai pesimiste luând în considerare o cifră realistă. Într-un scenariu moderat, cu o prezență anuală estimată la 150.000 de persoane, veniturile s-ar reduce semnificativ. Menținând proporțiile din studiul de fezabilitate, un astfel de flux de vizitatori ar genera un excedent mult diminuat, insuficient pentru a acoperi costurile uriașe ale investiției. Fără a lua în calcul inflația sau dobânzile, recuperarea sumei inițiale de 347 milioane de lei, cu un excedent anual redus proporțional la aproximativ 2,8 milioane de lei, ar necesita peste 125 de ani de exploatare continuă. Adăugând costurile de retehnologizare obligatorii la fiecare deceniu, durata amortizării se pierde într-un orizont de timp imposibil, confirmând și mai apăsat ineficiența comercială a proiectului.
Cu toate acestea, raportând acest profit operațional anual la costul inițial al investiției (fără a lua în calcul inflația sau dobânzile), recuperarea sumei de 347 de milioane de lei ar necesita aproximativ 57 de ani de exploatare continuă. Dacă în acest calcul sunt incluse și costurile de retehnologizare necesare pe parcurs (estimate la 14,3 milioane de lei la fiecare 10 ani de funcționare), termenul de amortizare crește la 70-75 de ani. Întrucât durata normală de funcționare a unei astfel de clădiri este prevăzută la 50 de ani, concluzia analizei financiare este clară: investiția inițială nu va fi recuperată niciodată din vânzarea biletelor.
În plus, efortul total estimat pe care bugetul local va trebui să îl susțină în primii 15 ani este de 355,2 milioane de lei, sumă care acoperă construcția, deficitul din primul an de operare și o primă etapă de retehnologizare.
Comparația națională: succesul fondurilor europene versus eșecul parteneriatelor private
În timp ce la Iași proiectul este blocat în etapa căutării fondurilor, alte administrații locale au reușit să pună în funcțiune facilități similare, diferența majoră fiind sursa de finanțare asumată încă de la început.
- Oradea: Complexul Nymphaea a fost inaugurat acum un deceniu în urma unei investiții publice de 22 de milioane de euro (fonduri europene și buget local). În zece ani de funcționare sub administrare publică, parcul a generat venituri de 220 milioane de lei și un profit de 71 de milioane de lei.Parcul Nymphaea a fost inaugurat în septembrie 2016, prin Administrația Domeniului Public Oradea, pe 7,1 hectare de teren. Este vorba de un complex cu 10 tobogane, 15 bazine, saune, spații de masaj, proiect care a devenit un model de succes.
- Botoșani: Complexul Cornișa a fost finalizat în 2019 cu 18 milioane de euro din fonduri europene și locale, devenind cel mai mare pol de atracție de acest tip din nord-estul țării.
Parcul a fost deschis în 2019, lucrările durând 6 ani, valoarea investiției fiind de 18 milioane de euro din fonduri europene și bugetul municipiului Botoșani. - Galați: Fosta plajă Dunărea a fost transformată într-un aquapark operațional în doar doi ani de la anunț, cu o investiție exclusiv din bugetul local de aproximativ 6 milioane de euro.
Primăria Galați a inițiat o investiție de circa 23 milioane de lei (peste 6 milioane de euro) pentru a transforma fosta plajă Dunărea într-un aqua park modern. În 2019, primăria anunța primele detalii ale noului proiect. Spațiul a fost deschis pentru public pe 31 iulie 2021, un termen relativ scurt de la anunț la deschidere, comparativ cu alte proiecte similare.
Proiecte noi susținute din bani publici continuă să apară: în județul Bihor (Sânmartin) se accesează o finanțare de aproape 200 de milioane de lei, iar în Timiș (Sânnicolau Mare) se pregătește o investiție de 40 de milioane de euro.
Detalii tehnice: ce presupune complexul din Moara de Vânt
Conform documentației care ajunge pe 30 septembrie în plenul Consiliului Local, complexul ar urma să ocupe aproximativ 50.000 de metri pătrați pe un teren al Primăriei din zona Moara de Vânt, vizavi de viitorul Spital Regional de Urgențe.
Infrastructura este proiectată pentru o capacitate simultană de 600 de persoane la interior și 1.800 în sezonul cald, la exterior. Sunt prevăzute 10 bazine cu diverse funcțiuni (pentru adulți, copii, înot, cu valuri, „lazy river”), un turn pentru tobogane, o zonă de alimentație publică și spații de relaxare. Transportul pe verticală în clădirea principală va fi asigurat de patru ascensoare, iar sistemul de climatizare se bazează pe opt pompe de căldură sol-apă. Complexul ar include o parcare de 194 de locuri și ar genera, potrivit estimărilor din studiu, 85 de locuri de muncă permanente.
