Municipiul Iași traversează una dintre cele mai complicate perioade din punct de vedere al mobilității urbane. Sub stindardul modernizării, administrația locală a deschis simultan mai multe șantiere de infrastructură majoră, cu o valoare cumulată de aproape 90 de milioane de lei. De la consolidarea vitală a Pasajului Socola, la refacerea istorică a Pieței Unirii și reconstruirea fostului Cinema Tineretului, proiectele sunt indiscutabil necesare. Cu toate acestea, lipsa unei eșalonări strategice, absența unui plan coerent de management al traficului și ritmul lent de execuție de pe teren au transformat orașul într-un imens blocaj rutier. Într-o atmosferă de frustrare generalizată, cetățenii reclamă discrepanța majoră dintre anunțurile triumfaliste ale Primăriei și realitatea șantierelor adesea pustii.
Ritmul de lucru este cel care a aprins scânteia nemulțumirilor. Pe rețelele sociale, un cetățean a radiografiat realitatea de pe teren, contrastând-o cu promisiunile oficiale: „Hai să punem tastă lângă tastă și să enumerăm șantierele din Iași, deschise și abandonate. Aș putea începe cu: șantier în Piața Unirii, nimeni prin zonă. Statuia din fața Palatului Culturii, pauză. Toată șoseaua Bucium, un șantier. Fostul cinema Tineretului. Și alte zeci de șantiere din oraș”.
Multe proiecte începute, puține terminate
Demersurile pentru transformarea fostului cinematografului Tineretului (cunoscut istoric drept Coloseul Bragadiru) într-un centru cultural multifuncțional au început prin intermediul Ateneului Național Iași. Instituția a organizat o licitație publică pentru execuția lucrărilor, procedură finalizată cu semnarea contractului în anul 2025.
-
Citește și: Investiția de la Cinema Tineretului Iași prinde contur: Primăria și Mitropolia au semnat protocolul de predare a amplasamentului
Randarea cinematografului.
Contractul a fost atribuit societății Grup Construcții Est SA, valoarea asumată fiind de 16,1 milioane de lei, fără TVA.
La scurt timp după atribuirea contractului de execuție, șantierul a fost oprit. Parohia Banu, situată vizavi de obiectiv, a obținut o hotărâre judecătorească definitivă prin care suprafața de aproape 900 de metri pătrați de sub clădire i-a fost retrocedată. Această decizie a generat o problemă tehnică majoră pentru lista de proiecte Primăria Iași, municipalitatea aflându-se în situația de a fi contractat lucrări din bani publici pe un teren care a devenit proprietate privată.
Probleme au apărut și la unul din monumentele emblematice al orașului. Lucrările de restaurare a statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare, situată în fața Palatului Culturii, au scos la iveală o problemă structurală: monumentul din bronz s-a înclinat spre spate, tasând postamentul cu peste 2 centimetri. Miezul soclului original, construit în 1883 din pietre și nisip fără liant modern, s-a măcinat în timp. Acum șantierul nu pare să arate progrese.
Pentru a preveni o prăbușire, specialiștii au fost nevoiți să schimbe proiectul din mers. Expertul restaurator Tibor Kolozsi a explicat la momentul acela necesitatea intervenției radicale: „Noi nu putem lăsa monumentul instabil. În proiectul inițial nu era prevăzută consolidarea soclului. […] Pentru a vedea ce se întâmplă cu miezul soclului, care este acoperit exact de plinta statuii, trebuie să ridicăm ecvestra”.
„Deschise și abandonate”: Cetățenii sancționează lipsa de coordonare
Reacțiile ieșenilor nu au întârziat să apară, vizând direct calitatea actului administrativ. Cătălin Asăvoaei, unul dintre vocile critice din spațiul public, atrage atenția asupra reacțiilor ostile ale aparatului primăriei atunci când i se cere socoteală pentru stadiul lucrărilor: „Am scris același lucru în trecut și mi-au sărit țuțerii primarului în cap. Am încercat să le explic că absența, cu lunile, a muncitorilor nu are nicio legătură cu scuzele invocate. Acum, când vedem că în alte orașe ale României se poate, vedem diferența dintre pavele (și alea incomplet aranjate) și proiecte importante pentru orașe”.
Mai mult, planurile teoretice ale municipalității privind prioritizarea transportului public în zonele afectate de lucrări se lovesc de realitatea infrastructurii limitate. Florin Paraschiv ironizează soluțiile propuse de conducerea orașului, subliniind lipsa de fezabilitate a acestora: „Mă lăsați cu ideile astea nașpa, cum să puneți mijloc de transport în comun pentru elevii și studenții când în oraș sunt multe șantiere în lucru sau intră în lucru și o să stăm în trafic bară la bară la semafoare? O întrebare am, domnule Primar: unde puneți benzile speciale pentru transport public când Copoul intră în șantier, când Bucium este în șantier? Sau ce puneți, transport public în comun prin aer? Sfatul meu este lăsați naibii de transport public pentru elevi și scoateți-le, că nu are rost”.
Nici lucrările recurente de întreținere nu scapă de criticile privind calitatea îndoielnică a materialelor. Alice Tronariu semnalează un fenomen recurent: „Pe Aleea Rozelor în fiecare vară «repară» strada. Ori nu folosesc materiale bune, ori… cum să se strice strada așa de repede?”.
Harta blocajelor este, de fapt, mult mai extinsă, după cum sintetizează un alt cetățean, Ștefan Ștefan: „Șantier în zona Kaufland-Podul de Piatră, podul Mircea-Galata, zona Splai Bahlui-Săulescu, Lidl Galata, în spate la Facultatea de Medicină, în curând va fi și pe zona Super Copou. Succes!!!”.
Testul suprem: Pasajul Socola și capcana rutei ocolitoare de 10 milioane de lei
Cea mai critică zonă a orașului devine axa de sud. Construit în 1960 și cu o lungime de 450 de metri, Pasajul Socola nu a mai beneficiat de reparații capitale de aproape patru decenii. Lucrările, care vor extinde structura de la patru la cinci benzi, impun 18 luni de restricții majore, începând cu prima decadă a lunii august.
Pentru a preveni izolarea cartierului Bucium, Primăria a investit 10,4 milioane de lei într-un drum alternativ de 1,4 kilometri, care subtraversează pasajul. Cu toate acestea, soluția tehnică naște temeri majore: ruta include o trecere la nivel cu calea ferată. Orarul feroviar arată că tranzitarea trenurilor de călători (precum R 6501, R 1061 sau R 6504), cumulată cu manevrele trenurilor de marfă, va impune coborârea frecventă a barierelor exact la orele de vârf (07:30, 08:30 și 16:15). Participanții la trafic anticipează formarea unor blocaje kilometrice care vor anula complet utilitatea noului drum și vor sufoca străzile secundare și așa subdimensionate.
Centrul istoric, decopertat și pus în așteptare
În inima orașului, alte două proiecte majore contribuie la senzația de șantier permanent. La începutul lunii iunie, au demarat lucrările în Piața Unirii (proiect de 6,77 milioane lei), vizând înlocuirea a 13.000 de metri pătrați de pavaj vechi cu plăci de granit de 6 centimetri grosime. Deși termenul de execuție este de 12 luni, primele faze au scos în evidență perioade lungi de inactivitate a utilajelor.
La doar câteva sute de metri distanță, pe strada Lăpușneanu, a fost semnat contractul pentru reconstruirea fostului cinematograf Tineretului, o investiție de 16,2 milioane lei executată de Grup Construcții Est. Proiectul, bazat pe arhitectura interbelică a Coloseului Bragadiru, promite o sală de cinema și spații multifuncționale, însă deschiderea unui nou front de lucru în zona zero a orașului complică și mai mult traficul pietonal și auto.
Modernizarea Iașului este un proces inerent și obligatoriu pentru un pol de dezvoltare regională. Totuși, criza actuală demonstrează că atragerea de fonduri și semnarea contractelor reprezintă doar jumătate din ecuația administrativă. Fără o coordonare riguroasă a constructorilor, fără o comunicare transparentă și fără un plan macro de deviere a traficului, milioanele de lei investite se traduc, deocamdată, doar în mii de ore pierdute de ieșeni în trafic și într-o prăpastie tot mai adâncă între administrație și cetățeni.
