România trebuie să depășească etapa în care doar recunoaște potențialul creativ și să construiască ecosisteme care să susțină și să conecteze industriile creative, a declarat, luni, Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Prezentă la o masă rotundă dedicată ecologiilor creative în cadrul Romanian Creative Week X Bucharest, ea a subliniat că, într-o economie bazată pe inovație, viitorul aparține societăților care știu să transforme ideile în soluții aplicabile.
Discuțiile din cadrul mesei rotunde ”Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, desfășurate la Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I”, s-au axat pe necesitatea colaborării interdisciplinare. Mirabela Grădinaru a evidențiat că România beneficiază de un echilibru între un patrimoniu cultural profund și un sector de inovație tehnologică în plină dezvoltare, punctând că miza este crearea de sinergii între aceste două direcții.
„Creativitatea nu se dezvoltă în izolare, ea are nevoie de conexiuni, de oameni care împărtășesc idei, de instituții care susțin această inițiativă (…) și de comunități care încurajează experimentul”, a afirmat Mirabela Grădinaru, subliniind importanța sprijinului instituțional, inclusiv din partea Administrației Prezidențiale, pentru dezvoltarea industriilor creative.
Economia cunoașterii și redefinirea puterii
În viziunea sa, paradigma avantajului competitiv la nivel global s-a schimbat radical. Dacă în trecut puterea unei națiuni depindea exclusiv de resursele materiale deținute, în prezent, motorul dezvoltării este capacitatea de a genera cunoaștere și inovație.
„Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, produse sau servicii, ele creează posibilități”, a explicat Mirabela Grădinaru, adăugând că provocarea majoră a următorilor ani, în special în contextul avansului inteligenței artificiale, este utilizarea acestei energii creative ca avantaj strategic național. Ea a argumentat că industriile creative oferă orașelor șansa de a se reinventa și tinerilor oportunitatea de a-și construi un viitor în țară.
La rândul său, consilierul prezidențial Valentin-Sorin Costreie a atras atenția asupra fragmentării mediului creativ românesc, descriind existența unor „insule de creativitate” care reușesc să exporte, dar care nu sunt conectate într-un sistem național unitar.
Soluția propusă de consilierul prezidențial vizează o reformă profundă a sistemului educațional, începând de la vârste fragede. Acesta a criticat actualul model educațional, afirmând că acesta inhibă potențialul creativ al copiilor prin „înregimentare”. „Trebuie să schimbăm paradigma educațională a întregii societăți. Trebuie să hrănim această curiozitate”, a precizat Valentin-Sorin Costreie, insistând asupra importanței mentoratului și a modelelor pozitive.
Gazda evenimentului, Marlene Herberth, a susținut ideea necesității susținerii pe termen lung a inițiativelor creative, subliniind importanța spațiilor de experiment, a finanțării și a accesului publicului la actul creativ.
La eveniment au participat reprezentanți relevanți ai diverselor sectoare creative, printre care arhitectura, artele vizuale, cinematografia, designul vestimentar și industria muzicală, precum și reprezentanți ai Ministerului Culturii. Ediția a II-a a Romanian Creative Week X Bucharest se va desfășura până pe 8 octombrie, reunind evenimente din sfera artei contemporane și a industriilor creative.
