Fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, atrage atenția asupra crizei profunde de personal din sistemul de învățământ românesc, cauzată de subfinanțarea cronică și de politicile lipsite de viziune. Într-un interviu recent, profesorul universitar avertizează că o școală de calitate depinde în mod direct de prezența unor cadre didactice bine pregătite, subliniind în același timp necesitatea reformării modului în care este structurată Evaluarea Națională.
Profesorul universitar Mircea Miclea descrie anul școlar precedent drept unul dintre cei mai dezamăgitori de după 1990, remarcând o stare de tristețe și frustrare generalizată în rândul cadrelor didactice. Fostul demnitar susține că deciziile luate la nivel central au fost lipsite de o gândire strategică pe termen mediu și lung, dând drept exemplu intenția, abandonată ulterior, de a sista bursele sociale pe perioada vacanței de vară. Miclea consideră că o astfel de măsură ar fi transmis un mesaj negativ copiilor din medii defavorizate, afectându-le șansele la educație, în contextul în care performanțele școlare sunt strâns legate de statutul socio-economic.
Impactul deciziilor administrative asupra mediului rural
Fostul ministru critică, de asemenea, creșterea numărului de elevi la clasă și majorarea normei didactice, măsuri despre care afirmă că descurajează tinerii să intre în sistem, în special în mediul rural. Conform acestuia, atingerea unei norme întregi în satele românești presupune adesea naveta între mai multe unități de învățământ, ceea ce face profesia neatractivă. Miclea avertizează că aceste politici nu fac decât să susțină și să adâncească problema analfabetismului funcțional, a cărui sursă principală o localizează în școlile din mediul rural, unde accesul la resurse educaționale și la profesori de calitate este limitat.
Referitor la prevederea din Legea Educației adoptată în 2023, care permite organizarea unei duble admiteri la liceu începând cu 2027, Mircea Miclea o cataloghează drept „aberantă”. În opinia sa, această măsură ar crea inegalități în cadrul aceleiași clase și ar dezavantaja elevii din mediul rural, unde accesul la meditații este mult mai restrâns comparativ cu mediul urban. Fostul ministru susține că legea a fost aprobată ca urmare a unor compromisuri care au satisfăcut interesele diverselor grupuri, precum prelungirea mandatelor rectorilor sau oferirea de avantaje colegiilor naționale.
Propuneri pentru restructurarea Evaluării Naționale
Pentru a reduce presiunea imensă de pe umerii elevilor și ai părinților la finalul ciclului gimnazial, Mircea Miclea propune o regândire a Evaluării Naționale. Fostul ministru sugerează un format care să includă o probă la limba română, o probă transdisciplinară de matematică și științe, și o probă la o limbă străină, aliniindu-se astfel la standardele testelor PISA. De asemenea, el propune ca liceele cu o concurență ridicată să poată acorda ponderi diferite notelor obținute la aceste probe, în funcție de specificul profilului (de exemplu, o pondere mai mare pentru proba de matematică și științe la profilul real), eliminând astfel nevoia unui examen suplimentar de admitere.
În plus, Miclea sugerează înlocuirea notelor cu un sistem de punctaj la Evaluarea Națională și introducerea unor teze naționale anuale începând din clasa a V-a, cu subiecte unice la nivel național, pentru a obișnui elevii cu formatul și a reduce fetișizarea examenului de la finalul clasei a VIII-a.
O altă soluție majoră avansată de Mircea Miclea vizează crearea unei platforme educaționale naționale gratuite, care să includă lecții înregistrate de cei mai buni profesori din România, adaptate pentru trei niveluri de dificultate (copii obișnuiți, supradotați și cu cerințe educaționale speciale). Fostul demnitar consideră că o astfel de resursă ar diminua inegalitatea de șanse, oferind tuturor elevilor, indiferent de mediul de proveniență, acces la un act educațional de excelență, și ar reduce, totodată, presiunea financiară asupra familiilor care recurg la meditații private.
