Următorii pași la nivelul Parlamentului European privind dezbaterea stării statului de drept din România vor fi deciși doar după clarificarea poziției Comisiei Europene referitoare la posibilele neajunsuri ale noii Legi a integrității. Declarația a fost făcută joi de Siegfried Mureșan, europarlamentar PPE, în contextul solicitării de lămuriri transmise de Executivul comunitar autorităților de la București.
Potrivit lui Siegfried Mureșan, demersurile inițiate de grupurile Renew Europe și PPE necesită, într-o primă etapă, parcurgerea căii instituționale firești. Eurodeputatul consideră că este necesar ca Guvernul României și Comisia Europeană să ajungă la o înțelegere comună asupra prevederilor actului normativ adoptat recent. „Următorii pași în Parlamentul European îi vom face când vom ști exact poziția Comisiei Europene și dacă, în opinia Comisiei Europene, există neajunsuri privind Legea integrității pe care Parlamentul României trebuie să le corecteze”, a precizat acesta.
Într-o postare ulterioară pe rețelele sociale, Siegfried Mureșan a criticat atitudinea Partidului Social Democrat (PSD), acuzând formațiunea de o abordare duplicitară. El a subliniat că, în luna iulie, reprezentanții PSD anunțau intenția de a solicita o dezbatere în Parlamentul European privind statul de drept din România, însă în prezent resping ideea unei rezoluții pe această temă, susținând că problemele interne nu trebuie transferate la nivel european.
Mureșan susține că, deși social-democrații au declarat presei din România că vor cere o dezbatere la Bruxelles, până în prezent nu a fost formulată nicio solicitare oficială în acest sens. Europarlamentarul a sugerat că ezitarea PSD ar fi cauzată de istoricul partidului în ceea ce privește respectarea statului de drept, istoric pe care instituțiile europene îl cunosc.
Reacția Renew Europe: PSD a declanșat procedura, dar respinge rezultatul
Poziția lui Siegfried Mureșan a fost susținută și de Vlad Voiculescu, europarlamentar din grupul Renew Europe. Acesta a amintit că demersurile la nivel european privind situația justiției din România au fost inițiate chiar de un reprezentant PSD. Potrivit lui Voiculescu, pe 2 iulie, Gheorghe Cârciu, membru PSD în Comisia LIBE, a sesizat oficial Comisia, solicitând analizarea României în cadrul Grupului de monitorizare pentru democrație, stat de drept și drepturi fundamentale (DRFMG).
Voiculescu a explicat că DRFMG a organizat recent o ședință dedicată României, la care au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai societății civile, precum și oficiali români (Ministerul Justiției, CSM, Înalta Curte de Casație și Justiție). În urma audierilor și a analizei documentelor, președinta DRFMG, Sophie Wilmès (Renew Europe), a propus o rezoluție referitoare la statul de drept în România. Vlad Voiculescu susține că nemulțumirea PSD este legată de concluziile acestui demers, pe care chiar partidul l-a solicitat inițial.
Comisia Europeană cere clarificări privind „amendamentul Fritz”
Dezbaterea de la nivel european este strâns legată de modificările aduse Legii integrității, în special de așa-numitul „amendament Fritz”, validat recent de Curtea Constituțională a României. Potrivit unor surse G4Media, Comisia Europeană a trimis la începutul lunii septembrie o scrisoare autorităților române, acordând un termen de două săptămâni pentru a răspunde unor întrebări detaliate privind compatibilitatea noilor dispoziții cu dreptul comunitar, invocând principii precum securitatea juridică și neretroactivitatea.
Preocupările Bruxelles-ului se concentrează pe prevederea care impune încetarea de drept a mandatelor aleșilor locali la 30 de zile de la promulgarea legii, vizând persoanele cu decizii anterioare de incompatibilitate. Liderii PPE și Renew Europe au avertizat anterior că această măsură, considerată cu dedicație pentru anumiți adversari politici, încalcă statul de drept și ar putea afecta evaluarea cererilor de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
