lScandalul mediatic declanșat în jurul unei patiserii din Piața Amzei, centrat pe contrastul dintre tradiționala merdenea și croissantul franțuzesc, a intrat în atenția presei internaționale, cotidianul francez „Le Monde” dedicând un amplu material acestui subiect. Publicația analizează controversa dincolo de aspectul culinar, interpretând reacția bucureștenilor ca pe o manifestare socială complexă, legată de identitate, nostalgie și realități economice.
Cotidianul „Le Monde” relatează geneza disputei, amintind de un videoclip publicat în luna august de Edmond Niculușcă, antreprenor în domeniul ospitalității. În respectiva înregistrare, ștearsă ulterior, acesta promova produsele braseriei sale cu specific franțuzesc din Piața Amzei, criticând în același timp consumatorii merdenelelor vândute la o patiserie învecinată. Conform sursei citate, Niculușcă ar fi sugerat că cei care preferă produsele locale cu margarină nu apreciază rafinamentul unui croissant cu unt, folosind un citat din gastronomul Jean-Anthelme Brillat-Savarin privind legătura dintre alimentație și identitate.
Reacția publicului a fost una de amploare, notează publicația franceză, materializându-se prin cozi semnificative la mica patiserie deținută de „Nea Mihai”, zeci de persoane așteptând zilnic pentru a achiziționa merdenele. Jurnaliștii menționează că mobilizarea a inclus mesaje de susținere în mediul online și chiar gesturi simbolice din partea unor persoane publice, exemplificând cu momentul în care cântăreața Loredana Groza a oferit merdenele publicului în timpul unui concert. Edmond Niculușcă a prezentat ulterior scuze publice pentru declarațiile inițiale.
O analiză a fenomenului din perspectivă sociologică
„Le Monde” consideră că amploarea reacției nu poate fi explicată strict printr-o preferință culinară. Publicația citează experți români pentru a oferi un context mai larg. Monica Stroe, antropolog, explică pentru cotidianul francez că alimentele au capacitatea de a genera emoții și de a contribui la definirea identității culturale. În viziunea sa, solidarizarea cu patiseria tradițională reprezintă o reacție la ceea ce a fost perceput drept o atitudine condescendentă și o formă de clasificare socială.
Totodată, antropologul sugerează că acest episod poate fi interpretat ca o formă de acțiune civică accesibilă, o manifestare a dorinței de a proteja o sursă de hrană abordabilă ca preț într-o zonă centrală aflată în proces de gentrificare.
Contrastul prețurilor și componenta emoțională
Un aspect central al analizei oferite de „Le Monde” este diferența de cost între cele două tipuri de produse. Articolul subliniază că un croissant la braseria menționată costă echivalentul a 3 euro, în timp ce o merdenea se comercializează cu aproximativ 1,50 euro. Publicația pune aceste cifre în contextul veniturilor din România, amintind nivelul salariului minim pe economie, și sugerează că reacția publicului reflectă, parțial, o conștientizare a vulnerabilității economice.
Pe lângă aspectul financiar, jurnaliștii francezi remarcă valența emoțională a merdenelei. Produsul este asociat cu memoria afectivă și „gustul copilăriei” pentru multe generații, fiind o constantă în alimentația stradală atât în perioada comunistă, cât și în deceniile de tranziție. Articolul menționează, de asemenea, originea etimologică a cuvântului („merdane”, termen turcesc) și apartenența produsului la tradiția culinară balcanică, fiind preparat după o rețetă dobrogeană de către patiserul prezentat în material.
În concluzie, „Le Monde” descrie fenomenul din Piața Amzei, citându-l pe antropologul Bogdan Iancu, drept o mobilizare cu un caracter inedit, care a reușit să adune laolaltă diverse categorii sociale – de la studenți la persoane vârstnice – unite nu doar de un produs de patiserie, ci și de sentimentul de comunitate generat în jurul acestuia.
