Curtea Militară de Apel București judecă marți apelul în dosarul privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august 2018, la doar trei zile după ce termenul de prescripție pentru infracțiunea de abuz în serviciu a expirat. Ca urmare a acestui fapt, foștii șefi ai Jandarmeriei Române nu mai riscă pedepse cu închisoarea, potrivit informațiilor publicate de News.ro.
Termenul legal care atrage încetarea răspunderii penale pentru abuz în serviciu s-a împlinit pe 10 octombrie, la opt ani și două luni de la evenimentele violente din Piața Victoriei. Conform sursei citate, este de așteptat ca instanța să constate marți încetarea procesului penal pe acest considerent. La înfățișarea anterioară, desfășurată pe 22 septembrie, judecătorii au decis amânarea cauzei pentru data de 13 octombrie, depășindu-se astfel limita de timp în care se mai puteau aplica sancțiuni penale.
Achitări în primă instanță pentru conducerea Jandarmeriei
Anterior, pe 15 iunie 2026, Tribunalul Militar București hotărâse achitarea lui Sebastian Cucoș, fost inspector general al Jandarmeriei Române, a prim-adjunctului Cătălin Sindile și a lui Laurențiu Cazan, fost adjunct al Jandarmeriei Capitalei. După mai bine de 80 de termene de judecată, instanța de fond a motivat decizia susținând că faptele de care aceștia erau acuzați nu se regăsesc în legislația penală, hotărârea fiind ulterior atacată.

Cei trei ofițeri fuseseră trimiși în judecată de procurori sub acuzația de coordonare a intervenției prin care zeci de mii de manifestanți au fost evacuați prin utilizarea forței. Conform datelor din rechizitoriu și a expertizelor Ministerului Apărării, forțele de ordine au utilizat atunci sute de muniții, printre care 489 de grenade lacrimogene, 316 cartușe cu efect iritant și zeci de grenade acustice.
Peste 300 de victime își caută dreptatea la instanțele europene
Intervenția s-a soldat cu sute de manifestanți care au necesitat asistență medicală, iar în cadrul procesului s-au constituit peste 300 de părți civile. Instanța de fond a respins cererile de despăgubiri materiale și a acordat daune morale pentru un număr de doar patru persoane, sumele fiind cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei.
Totuși, prescrierea laturii penale nu anulează dreptul victimelor de a solicita daune în instanțele civile. Mai mult, reprezentanții Comunității Declic, organizație care asigură asistență juridică pentru persoanele agresate, au anunțat intenția de a sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) imediat ce justiția din România va emite o sentință definitivă.
Cătălina Hopârteanu, reprezentantă Declic, a declarat că asociația sprijină victimele pentru a parcurge toate etapele juridice interne, urmând ca, în situația unei sentințe naționale nefavorabile, să ducă dosarul în fața instanței de la Strasbourg. Reclamanții acuză statul român de încălcarea dreptului la un proces echitabil, subliniind că ancheta a fost tergiversată nejustificat timp de mai bine de opt ani. Potrivit News.ro, dosarul fusese clasat inițial în 2020, însă a fost redeschis la solicitarea lui Ioan Crăciuneanu, una dintre victime, susținut de echipa de avocați a comunității civice.


