Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a intrat într-o serie de polemici pe Facebook cu profesorii și directorii de școli care au semnalat nereguli la prima probă a concursului pentru funcțiile de conducere, desfășurată pe 13 octombrie. Oficialul a respins majoritatea criticilor referitoare la timpul insuficient, lipsa modelelor de subiecte sau problemele tehnice, oferind răspunsuri tăioase și publicând chiar un infografic cu propriul traseu academic pentru a-și demonstra competența în fața unei candidate care l-a provocat să susțină el însuși testul.
Discuțiile au pornit de la un mesaj publicat duminică seara, în care ministrul încuraja „tinerii profesori” să candideze, prezentând o statistică a promovabilității pe categorii de vârstă. Conform datelor prezentate de demnitar, candidații sub 45 de ani au înregistrat procente de promovare de peste 70%, în timp ce categoria de peste 60 de ani a avut o rată de succes de 62,5%. Secțiunea de comentarii a devenit rapid un spațiu în care candidații – admiși sau respinși – au reclamat modul de organizare a probei eliminatorii, cerându-i socoteală ministrului.
„O cursă contracronometru” și lipsa șabloanelor
Principala nemulțumire exprimată de cadrele didactice a vizat timpul alocat rezolvării celor 20 de itemi. Mai mulți profesori au acuzat că proba nu a evaluat competențele manageriale reale, ci viteza de reacție, fiind caracterizată drept „o cursă contracronometru”. În replică, Mihai Dimian a argumentat că timpul de rezolvare reprezintă în sine un factor de evaluare și o constrângere normală.
Răspunzând unui candidat care a chestionat lipsa unor modele de teste publicate anterior, practică obișnuită la examenele naționale, ministrul a susținut că tocmai evaluările bazate exclusiv pe șabloane contribuie la rezultatele slabe obținute de elevii români la testările internaționale PISA. El i-a transmis unui alt cadru didactic, care se plângea de procedurile descurajante, că 71% dintre tineri au promovat și că ar fi fost mai potrivit să își scrie nemulțumirile „la cealaltă postare”.
Mihai Dimian a respins categoric și acuzațiile privind blocarea platformei de examinare în anumite centre sau lipsa ciornelor. Oficialul a precizat că instrucțiunile permiteau utilizarea spațiilor albe de pe foile cu subiecte și a susținut că evaluarea manuală a unor lucrări, cum s-a întâmplat în județul Neamț, nu a fost cauzată de disfuncționalități tehnice. Către un alt comentator care a criticat mesajul inițial ca fiind neinspirat, ministrul a replicat direct: „Probabil nu ați citit postarea anterioară și atunci trageți concluzii greșite”.
Provocarea de a susține examenul, contracarată cu CV-ul personal
Un moment inedit al dialogului online a apărut atunci când o profesoară l-a invitat pe ministru să susțină el însuși proba de competențe pentru a demonstra că o poate promova. Drept răspuns, Dimian a publicat un infografic ilustrând parcursul său academic și profesional (studii și activitate de cercetare în Franța, Germania, SUA și România). Ministrul a precizat că a promovat numeroase examene competitive la viața lui, adăugând că nici el, nici platforma nu sunt de vină pentru starea candidaților nemulțumiți.
Deși a adoptat o atitudine defensivă în fața multor critici, ministrul Educației a recunoscut legitimitatea plângerilor legate de salarizare și de limitarea atribuțiilor manageriale. Răspunzând unui fost director care a refuzat să mai candideze, reclamând că un profesor cu dirigenție câștigă aproape la fel de mult (6.800 lei față de 7.100 lei), Dimian a admis că anomalia a apărut din cauza creșterilor salariale din 2023-2024 aplicate inegal.
Totodată, oficialul i-a dat dreptate fostului director în privința lipsei de instrumente administrative, recunoscând că, în prezent, un director de școală este mai degrabă un „distribuitor de fonduri” decât un manager real.
La finalul interacțiunilor, ministrul a dat asigurări că problemele semnalate, acolo unde se vor confirma, vor fi corectate, punctând însă că sistemul actual de examinare pe bază de test grilă, deși perfectibil, rămâne net superior numirilor politice făcute „din pix”. Până la momentul discuției, Ministerul Educației nu a răspuns solicitărilor oficiale venite din partea presei referitoare la modul în care au fost validate testele standardizate.
