Curtea de Apel București a cerut marți, 13 octombrie, reevaluarea ofertelor pentru ultimele două tronsoane ale Autostrăzii Unirii A8 din județul Iași: Târgu Frumos–Lețcani și Iași–Ungheni, legătura directă spre Republica Moldova. Pe ultimul, contractul fusese semnat pe 2 iulie, iar efectele lui sunt suspendate din 5 august. Pentru un oraș care se prezintă drept hub regional la granița de est a Uniunii Europene, decizia vine ca un test: cât din acest statut există pe teren și cât doar în discursuri.
Miza e mare. Reconstrucția Ucrainei costă 588 de miliarde de dolari, potrivit evaluării publicate în februarie 2026 de Banca Mondială împreună cu Guvernul de la Kiev, Comisia Europeană și ONU. Republica Moldova negociază aderarea la UE. Iașul se află la circa 20 de kilometri de Prut și avea, la recensământul din 2021, 271.692 de locuitori în municipiu și 760.774 în județ.
Teza hubului are argumente reale. Proiectele care ar transforma-o în fapt sunt însă, aproape toate, blocate la nivel central.
Argumentul geografiei: o gară cu ecartament larg
Cel mai concret atu al Iașului se vede la Socola. Gara are o linie cu ecartament larg, de 1.520 de milimetri, același ca în Republica Moldova și Ucraina. Trenurile venite dinspre Ungheni pot intra direct în Iași, fără schimbarea boghiurilor la frontieră, o operațiune lentă și costisitoare.
Linia Socola–Ungheni nu are însă nici astăzi curent electric. CFR a lansat în iunie 2026 licitația pentru electrificarea celor 23,4 kilometri până la Prut, cu o valoare de 289,5 milioane de lei fără TVA și un termen de execuție de 18 luni. Investiția totală ajunge la 495,3 milioane de lei, finanțată pe jumătate din fonduri europene prin mecanismul Connecting Europe și pe jumătate de la bugetul de stat.
Pe hârtie, Iașul are deja și infrastructura energetică a unui nod regional. Gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău funcționează din 2021 și a devenit una dintre rutele prin care Republica Moldova s-a desprins de gazul rusesc pe malul drept al Nistrului.
Autostrada care se oprește în instanță
Pe A8, toate cele trei tronsoane din jurul Iașului au câștigători desemnați, cu oferte de miliarde de lei, iar două au și contracte semnate. Lețcani–Iași, de 17,7 kilometri, a fost semnat pe 29 mai cu spaniolii de la FCC Construcción, pentru 3,93 miliarde de lei. Iași–Ungheni, de 15,5 kilometri, dintre care aproximativ cinci pe teritoriul Republicii Moldova, a fost semnat pe 2 iulie cu italienii de la Itinera, pentru 3,57 miliarde de lei. Ambele sunt finanțate din SAFE, programul european de împrumuturi pentru apărare, și au termene de 46 de luni, din care zece de proiectare.
Al treilea, Târgu Frumos–Lețcani, n-a ajuns nici la semnare. Asocierea condusă de Danlin XXL a câștigat licitația cu o ofertă de 4,57 miliarde de lei, dar contestațiile depuse de Strabag, Makyol și Kalyon au ținut procedura blocată toată vara. Marți, Curtea de Apel a dispus reevaluarea ofertei câștigătoare. Pentru Iași–Ungheni, instanța a anulat parțial raportul de atribuire, iar compania de investiții rutiere are 20 de zile să reevalueze oferta Itinera. Următorul termen pe Târgu Frumos–Lețcani este 11 noiembrie.
Restul rețelei nu arată mai bine. O verificare pe teren publicată în august de Newsweek România găsea A8 fără lucrări în județul Iași, cu excepția unor intervenții punctuale lângă Pașcani, iar A7 ratând termenul din 31 august 2026 pentru ajungerea la Pașcani. Ultimul lot, Mircești–Pașcani, ar urma să fie gata în 2027.
0,75% pentru flancul estic
Pe calea ferată, documentul care contează a fost aprobat de Guvern pe 19 august: strategia feroviară 2026–2030. Asociația Moldova Vrea Infrastructură a făcut socoteala. Strategia estimează 28,85 miliarde de lei pentru opt proiecte majore de coridor. Doar 215,8 milioane de lei, adică 0,75%, merg explicit spre flancul estic, pentru trecerea Vicșani–Vadul Siret. Un singur proiect din sud-vestul țării, Craiova–Drobeta-Turnu Severin–Caransebeș, are nevoie estimată de 21,4 miliarde de lei, aproape trei sferturi din total.
Linia Pașcani–Iași are peste 46 de trenuri pe zi și se află pe locul șase la nivel național ca trafic, potrivit aceleiași analize. În strategie apare ca prioritate, dar fără nevoie de finanțare pentru execuție și fără un calendar comparabil cu marile proiecte. Adrian Covăsnianu, președintele asociației, spune că niciuna dintre cele 11 propuneri trimise ministerului, printre care dublarea și creșterea capacității pe Iași–Socola–Ungheni, nu se regăsește în documentul final.
Aeroportul care pierde pasageri în fața Chișinăului
Aeroportul Iași a încheiat 2025 cu 2,24 milioane de pasageri. În iunie 2026 a avut 180.583 de pasageri, cu 30.425 mai puțini decât în iunie 2025, o scădere de 14,4%. În aceeași lună, Cluj a crescut cu aproape 5%, Timișoara cu 13%, iar Suceava cu 32%.
Directorul aeroportului, Romeo Vatră, a explicat scăderea prin redeschiderea bazei Wizz Air de la Suceava și prin creșterea puternică a ofertei de la Chișinău. Estimarea lui pentru 2026 este de aproximativ două milioane de pasageri. Explicația directorului spune singură ceva: poarta Republicii Moldova spre Uniune concurează acum direct cu aeroportul Republicii Moldova.
Spitalul regional, mutat în 2029
Pe 9 octombrie, Guvernul a aprobat noi termene pentru cele trei spitale regionale de urgență. Cel de la Iași, gândit să servească întreaga Moldovă istorică, trece de la decembrie 2027 la decembrie 2029. Din împrumutul de 250 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții, contractat în 2021, au fost trase 50 de milioane, o cincime, la fel ca la Cluj și Craiova.
Proiectul are o valoare de 3,2 miliarde de lei și ar urma să aibă 850 de paturi și 20 de săli de operație. Până atunci, un oraș care vrea să fie punct de sprijin medical pentru Republica Moldova și, în caz de criză, pentru Ucraina, funcționează cu spitalele pe care le are, multe dispersate în pavilioane vechi.
Ce a construit Iașul fără să aștepte statul
Partea care nu depinde de București arată altfel.
Palas Campus, inaugurat în aprilie 2023, are 60.000 de metri pătrați închiriabili, a costat peste 120 de milioane de euro și a fost închiriat integral de la deschidere. Printre chiriași: Amazon, Microsoft, AMD, Cognizant Softvision, HTEC și Visma. Întregul complex de birouri din centrul orașului ajunge la 130.000 de metri pătrați de clasă A, în opt clădiri.
Universitatea de Medicină și Farmacie a primit în 2025 un număr de 2.256 de dosare de la candidați străini pentru 720 de locuri, din 56 de țări. Doar din Franța au venit 1.062 de dosare. La Medicină Dentară în limba franceză, concurența a fost de 9,3 candidați pe loc.
În parcurile industriale de la Miroslava s-au instalat zeci de firme, iar compania germană MENNEKES a ridicat acolo o fabrică de cabluri pentru stațiile de încărcare a mașinilor electrice. Nimic din toate acestea nu a așteptat autostrada.
Nici aici tabloul nu e fără umbre. Antibiotice, unul dintre cei mai mari producători din județ, a raportat la Bursă pentru 2025 o cifră de afaceri de 645,3 milioane de lei, cu 4,4% sub anul anterior, și un profit brut în scădere cu 42%. Iar concurența pentru statutul de hub vine și de peste Prut. În iunie, la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei de la Gdańsk, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a prezentat chiar Moldova drept hub logistic pentru reconstrucție.
Iașul, hub regional sau capăt de linie?
Rzeszów a devenit în 2022 principala poartă a ajutorului occidental pentru Ucraina pentru că avea deja un aeroport mare și autostradă până la graniță. Iașul are gara și birourile. Îi lipsesc exact proiectele care depind de statul român.
Următorul termen care decide dacă A8 ajunge la Prut nu se joacă la Iași. E pe 11 noiembrie, la Curtea de Apel București.
