Costul noilor cărți electronice de identitate va fi egalat cu cel al documentelor simple, ajungând la 40 de lei, potrivit programului de guvernare depus în Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu. Totodată, documentul prevede ca aplicația oficială de identitate digitală, ROeID, să devină obligatorie pentru funcționarii publici și să fie deschisă, în schimbul unor taxe, companiilor private care au nevoie să își identifice clienții la distanță.
În prezent, taxa pentru eliberarea unei cărți electronice de identitate (a doua emitere) este de 70 de lei, în timp ce buletinul clasic costă 40 de lei. Executivul promite uniformizarea acestor costuri pentru a accelera tranziția către noile documente.
Măsura vine în contextul în care programul de emitere gratuită a buletinelor cu cip, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), s-a încheiat la finalul lunii august. Conform datelor oficiale, autoritățile au ratat ținta inițială de a elibera gratuit 5 milioane de documente, numărul beneficiarilor fiind redus succesiv până la 2,1 milioane. Această diminuare a dus la pierderea a peste 40 de milioane de euro, reprezentând mai mult de jumătate din fondurile PNRR alocate acestui proiect.
Până la data de 7 octombrie, în România fuseseră emise puțin peste 2,75 milioane de cărți electronice de identitate. Conform noului program de guvernare, obiectivul asumat este ca 5 milioane de cetățeni să folosească identitatea electronică până în anul 2028.
ROeID în instituțiile statului și în mediul privat
Un alt pilon central al digitalizării îl reprezintă aplicația ROeID. Guvernul desemnat anunță susținerea proiectului de lege L32/2026, aflat în prezent la Camera Deputaților, prin care utilizarea mecanismului de identitate digitală devine obligatorie pentru toți funcționarii din administrația centrală și locală.
În plus, sistemul va putea fi accesat și de sectorul privat. Băncile, companiile de asigurări, notarii, operatorii de telecomunicații și furnizorii de utilități vor putea utiliza ROeID pentru identificarea la distanță a clienților. Transmiterea datelor se va face doar cu consimțământul cetățeanului, pentru care serviciul va rămâne gratuit. Companiile, în schimb, vor plăti pentru acest acces, iar veniturile vor fi reinvestite de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Cadrul juridic pentru această extindere ar urma să fie stabilit în a doua jumătate a anului 2027, cu o implementare generală în 2028.
Andrei Nicoară, expert în e-guvernare, a explicat că această măsură va permite cetățenilor să se autentifice direct în aplicațiile bancare, eliminând procedurile actuale de verificare. Potrivit acestuia, procedurile de tip „Know your customer” (cunoașterea clientelei) costă băncile, în medie, 10 euro la nivel european, iar soluția gestionată de stat ar urma să fie mult mai ieftină.
Cloud-ul Guvernamental și implementarea Inteligenței Artificiale
Pentru primele 100 de zile de mandat, programul prevede obligația ca orice sistem informatic nou sau modernizat din administrația centrală să fie găzduit exclusiv în Cloud-ul Privat Guvernamental.
De asemenea, Executivul promite înființarea unui „Corp al inginerilor AI” în cadrul administrației publice, precum și achiziționarea centralizată de instrumente de Inteligență Artificială generativă pentru funcționari. Aceste demersuri se vor desfășura alături de implementarea unor noi norme de securitate cibernetică, care prevăd operaționalizarea unor centre de răspuns la incidente pentru infrastructurile critice naționale.
