Comitetul European al Regiunilor a pus în dezbatere, în cadrul sesiunii plenare desfășurate la Bruxelles, o serie de modificări propuse pentru programul european de distribuție a fructelor, legumelor și laptelui în școli. Printre principalele noutăți vizate se numără introducerea laptelui integral și a alternativelor vegetale neîndulcite, acordarea unei priorități sporite produselor locale și ecologice, precum și simplificarea procedurilor de achiziție pentru fermierii mici și mijlocii.
Propunerile fac parte dintr-un proiect de aviz elaborat de Alessio Mammi, reprezentant al regiunii Emilia-Romagna din Italia și membru al grupului Partidului Socialiștilor Europeni, în contextul pregătirii cadrului legislativ pentru perioada de după 2027. La dezbateri participă și europarlamentarul francez Eric Sargiacomo, raportor în Parlamentul European pentru reforma organizării comune a piețelor agricole. De menționat că documentul aflat în analiză reprezintă un aviz consultativ și nu constituie, în această etapă, un set de reguli adoptate automat la nivel național.
Produse diversificate și limite nutriționale ajustate
Proiectul de aviz aduce în discuție lărgirea gamei de produse lactate distribuite în unitățile de învățământ, propunând includerea explicită a laptelui integral, pe lângă opțiunile de lapte de consum neîndulcit, degresat sau semidegresat. Totodată, pentru a veni în sprijinul elevilor care se confruntă cu alergii sau intoleranțe alimentare, documentul susține introducerea unor alternative vegetale neîndulcite.
În ceea ce privește fructele și legumele, inițiativa recomandă prioritizarea sortimentelor ecologice și de sezon. O altă modificare importantă vizează pragurile referitoare la conținutul de zaharuri și grăsimi al produselor eligibile. Dacă propunerea inițială a Comisiei Europene a stabilit limite de 10% pentru zaharurile libere și de 30% pentru grăsimi, amendamentele Comitetului Regiunilor cer majorarea acestora la 15%, respectiv 35%. Autorii proiectului argumentează că limitele inițiale riscă să excludă din program produse cu o valoare nutrițională ridicată, precum sucurile naturale din fructe și legume sau anumite sortimente de brânzeturi maturate.
Accent pe producătorii locali și rolul autorităților regionale
O altă direcție majoră a avizului vizează încurajarea lanțurilor scurte de aprovizionare, prin stimularea produselor provenite din proximitate și a celor care dețin indicații geografice recunoscute la nivel european. Astfel, se urmărește sprijinirea economiilor locale, scurtarea distanțelor de transport și întărirea legăturii dintre școli și producătorii agricoli din comunitate.
În prezent, experții și reprezentanții industriei semnalează dificultăți legate de participarea micilor producători la licitațiile publice, frecvent organizate la nivel județean pentru loturi mari. În România, acest neajuns a generat în trecut întârzieri în livrarea produselor către elevi. În acest sens, proiectul recomandă adaptarea procedurilor de achiziție și un rol mai activ al autorităților locale și regionale în stabilirea criteriilor și monitorizarea implementării programului, pentru a adapta distribuția la specificul fiecărei comunități.
Dezbaterea de la Bruxelles atrage atenția și asupra necesității unei finanțări europene predictibile după anul 2027, în condițiile în care programul are un rol esențial nu doar în combaterea abandonului școlar și asigurarea unei baze nutriționale în zonele vulnerabile, ci și în educația alimentară a elevilor, o componentă considerată deficitară în prezent la nivel național. La nivel intern, pentru anul școlar 2026-2027, Executivul român are în vedere alocarea sumei totale de peste 802 milioane de lei pentru susținerea măsurilor de distribuție și a activităților educative aferente.
