Concursul pentru directorii de școli: Un test de logică elimină o treime dintre candidați. Ciprian Ceobanu (UAIC): „Testul și-a atins scopul”

Prima probă a concursului pentru directorii de școli din 2026, menită să evalueze raționamentul verbal, numeric și logic, a stârnit controverse puternice după ce o treime dintre candidați au fost eliminați. În timp ce unii directori cu experiență reclamă lipsa timpului și a instrumentelor de calcul, experții în educație susțin că evaluarea a fost una corectă, care a testat exact capacitatea de a lua decizii sub presiune. Dincolo de dezbaterile pe marginea subiectelor, sistemul de învățământ se îndreaptă spre o criză acută: peste 3.000 de școli ar putea rămâne cu directori numiți „din pix”, din lipsă de candidați promovați.

Profesorul Ciprian Ceobanu, directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, consideră că prima probă eliminatorie a fost relevantă și bine calibrată pentru selectarea viitorilor manageri școlari.

Prezent duminică în emisiunea Info Edu de la TVR Info, profesorul a explicat că subiectele nu au fost exagerat de dificile, subliniind că nu este vorba de ceva care să fi ridicat probleme cu totul deosebite. Deși admite că unele întrebări necesitau mai mult timp de gândire, el consideră că, din perspectiva unui adult trecut prin școală și cu o formație intelectuală, nu a fost o probă extrem de complicată.

Referitor la rata de eșec de aproximativ 30%, Ceobanu a precizat că abilitățile de management necesită viteză de reacție și logică precisă. Profesorul este de părere că persoanele care nu au reușit să ia punctajul minim pot fi capabile să conducă o școală, însă sub presiunea acestor itemi nu au reușit să se descurce. El a adăugat că un manager trebuie să fie capabil să facă operații logice și calcule matematice repede și bine, concluzionând că testul și-a atins scopul de a selecta persoanele cu adevărate capacități manageriale.

În aceeași notă, secretarul de stat Sorin Ion a sugerat că problema principală a fost gestionarea defectuoasă a celor 60 de minute alocate. Acesta a precizat că atunci când un candidat știe că nota de promovare este 6, ar trebui să se concentreze pe obținerea a 12 răspunsuri corecte din 20, sugerând astfel o posibilă lipsă de dozare a timpului.

Frustrări în rândul candidaților: Timp insuficient și calcule fără calculator

În spațiul public, numeroși candidați au criticat dur formatul examenului. Timpul de 60 de minute pentru 20 de itemi complecși a fost considerat insuficient, mai ales în lipsa unui calculator sau chiar a banalei ciorne.

• Citește și: Retrageri la vârful învățământului bucureștean: Directoarele colegiilor „Caragiale” și „Lazăr” renunță la funcții după eșecul la proba de competențe

  

Directoare cu rezultate recunoscute, precum Andreia Bodea (Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București) și Ionela Neagoe (Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”), au semnalat public că timpul a fost prea scurt. De asemenea, Gabriel Rizea, directorul Liceului Teoretic „Alexandru Vlahuță” din Capitală, care nu a trecut de proba eliminatorie, a declarat pentru TVR Info că lipsa unui calculator l-a făcut să piardă foarte mult timp cu socotelile.

Ce subiecte i-au pus în dificultate pe profesori?

Proba a constat în 20 de întrebări grilă (cu patru variante de răspuns, evaluate la 0,5 puncte per item), rezolvate pe o platformă digitală în 42 de centre de concurs.

Candidații au avut de rezolvat cerințe de tipul celei în care cinci profesori (de matematică, română, istorie, fizică și biologie) sunt de serviciu în școală de luni până vineri, câte unul pe zi. Detaliile problemei indicau faptul că profesorul de istorie este de serviciu în ziua imediat următoare celei în care este de serviciu profesorul de română. Totodată, profesorul de matematică nu este de serviciu nici luni, nici vineri, iar profesorul de fizică este de serviciu într-o zi anterioară celei în care este profesorul de matematică. Candidații mai știau că profesorul de biologie și cel de matematică nu sunt de serviciu în zile consecutive, iar profesorul de biologie nu este de serviciu vineri. Întrebarea finală cerea identificarea profesorului de serviciu joi, variantele de răspuns fiind: A. Profesorul de română, B. Profesorul de istorie, C. Profesorul de matematică, D. Profesorul de fizică.

Ca urmare a plângerilor, Ministerul Educației a modificat procedura chiar în timpul desfășurării concursului. Pentru a doua probă scrisă – programată marți, 20 octombrie, de la ora 10:00, axată pe management educațional și legislație școlară – candidații vor primi oficial foi separate pentru ciornă. Pentru a promova această etapă, candidații au nevoie de minimum nota 7.

Peste 3.000 de funcții vor fi ocupate „din pix”

Dincolo de note și controverse, adevărata problemă a sistemului o reprezintă deficitul cronic de candidați. După prima probă, din cei 6.684 de profesori prezenți, 4.615 au obținut cel puțin nota 6, generând o rată de promovare de 69,05%.

• Citește și: Directorul Liceului „Alexandru Vlahuță” și alți manageri de top din Capitală au picat prima probă la concursul de directori: „Fără un calculator a durat prea mult”. Răspunsul Ministerului Educației

Potrivit unei analize Edupedu.ro, un calcul simplu arată că cel puțin 3.030 de funcții de director și director adjunct din școlile de stat nu vor putea fi ocupate prin acest concurs. Aceasta este o cifră minimă teoretică, valabilă doar în scenariul ideal în care absolut toți candidații rămași promovează restul probelor, care includ evaluarea planului managerial și interviul, și optează pentru posturi diferite.

În realitate, deficitul va fi mult mai mare. Posturile vacante vor fi conduse în continuare de cadre didactice numite prin detașare în interesul învățământului, prin decizia directă a inspectorului școlar general.

Încă dinaintea probei din 13 octombrie, cel puțin 1.001 funcții nu aveau niciun candidat înscris. Situația în teritoriu este alarmantă, existând 30 din cele 41 de județe analizate unde numărul funcțiilor scoase la concurs este mult mai mare decât cel al candidaților disponibili. De exemplu, în județul Timiș s-au înregistrat doar 175 de candidați pentru 274 de funcții, în Constanța au fost 172 de candidați pentru 228 de funcții, în Harghita doar 67 de candidați pentru 181 de funcții, în Caraș-Severin 77 de candidați pentru 130 de funcții, iar în Covasna un număr de 40 de candidați pentru 109 funcții. Statisticile exclud județul Buzău, unde concursul a fost suspendat printr-o sentință a Tribunalului din 8 octombrie.

Autoritățile au anunțat deja o nouă sesiune de concurs pentru anul viitor. Însă, dacă aceasta va debuta abia în ianuarie 2027, viitorii directori numiți prin concurs își vor prelua funcțiile cel mai devreme în ultimul modul al anului școlar curent. Până atunci, mii de școli din România rămân cu o conducere asigurată prin numiri directe.