Kocsis acuză statul social „pe steroizi” pentru revoltele din Franța. 80% din cele 932 de miliarde merg la pensii și sănătate

Alexandru Kocsis-Cristea, fost deputat PNL de Iași și unul dintre fondatorii partidului Forța Dreptei, a găsit pe Facebook o explicație pentru violențele din ultimul weekend din Franța și Italia. Statul social ajuns „pe steroizi” ar produce, în opinia sa, generații de tineri convinși că li se cuvine tot mai mult. Fostul parlamentar își sprijină teza pe cifrele cheltuielilor sociale europene, iar cifrele se confirmă în statisticile oficiale. Aceleași statistici arată și cine primește banii. Revendicările scandate în stradă spun și ele altă poveste decât cea din postare.

Postarea pornește de la bani. „Uniunea Europeană cheltuiește anual aproape 5.000 de miliarde de euro pentru prestații sociale. Doar Franța cheltuiește aproape 932 de miliarde de euro anual pentru protecție socială”, scrie Kocsis. Urmează comparațiile cu Statele Unite și Coreea de Sud, apoi o întrebare despre locul în care tinerii protestatari ar prefera să trăiască în afara Uniunii: „În Americi? În Africa? În China? Poate în Rusia sau Belarus?”

„Revendicările lor sunt haotice, amestecate, dar pare că găsesc un oarecare numitor comun: STATUL SĂ DEA MAI MULT!”

Concluzia vine câteva rânduri mai jos: „Statul social pe steroizi pare să producă generații tot mai puțin interesate de muncă și performanță, dar tot mai convinse că li se cuvine permanent mai mult.” Vina o împarte între stânga, care ar cultiva de zeci de ani „misecuvenismul”, și dreapta, care s-ar fi compromis cu măsuri populiste de teamă să nu piardă puterea.

Kocsis spune că nu contestă protecția celor vulnerabili. „Una este să-i protejezi pe cei care nu pot și alta este să construiești un sistem care îi stoarce de resurse pe cei care muncesc, pentru a întreține oameni care ar putea munci, dar nu prea mai vor”, scrie fostul deputat. Psiholog de formare, Kocsis a lucrat între 2007 și 2013 în centrele de îngrijire de tip familial ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Sectorul 3 al Capitalei, potrivit CV-ului de pe site-ul său.

Statul social francez: cifrele din postare trec verificarea

Datele Eurostat confirmă ordinul de mărime. În 2024, statele membre au cheltuit 4.925 de miliarde de euro pe prestații de protecție socială, echivalentul a 27,3% din PIB-ul Uniunii, cu 6,9% mai mult decât în anul anterior. Raportat la economie, Franța ocupă locul al doilea în UE, cu 31,9% din PIB, după Finlanda (32,5%) și înaintea Austriei (31,8%). România se află printre ultimele state din clasament, cu 17,25%.

Suma de 932 de miliarde pentru Franța vine din conturile protecției sociale publicate de DREES, serviciul statistic al ministerului francez al Afacerilor Sociale. Prestațiile au ajuns la 932,5 miliarde de euro în 2024. Cu tot cu cheltuielile de administrare, totalul urcă la 982,2 miliarde.

Comparațiile cu Statele Unite (30,6% față de 19,8% din PIB) și cu Coreea de Sud (15,3%) corespund seriilor OCDE pentru cheltuielile sociale publice. Organizația face însă și un al doilea calcul, care adaugă asigurările private de sănătate, pensiile private și efectul taxelor. În această variantă, Statele Unite urcă la aproape 30% din PIB, în vecinătatea Franței. Americanii cheltuiesc pe protecție socială aproape cât francezii. Diferența ține mai ales de ghișeul la care plătesc.

Pensionarii, primii beneficiari

Defalcarea DREES arată cui plătește statul social francez. Pensiile și prestațiile de urmaș au absorbit 426,7 miliarde de euro în 2024, iar sănătatea alte 338,9 miliarde. Cele două capitole adună aproximativ 80% din prestațiile sociale ale Franței. Pentru familie au rămas 65,8 miliarde, pentru șomaj și ocuparea forței de muncă 51,1 miliarde, iar pentru locuințe 16,1 miliarde.

Statul social francez plătește cel mai mult celor care au ieșit din câmpul muncii. Majoritatea celor reținuți în aceste săptămâni pe străzile Franței nu au încă drept de vot la alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor.

Liceenii cer profesori și săli de clasă

Mișcarea liceenilor francezi a pornit la sfârșitul lui septembrie din liceele de la periferia Parisului și s-a extins în câteva zile în toată țara. Elevii cer mai mulți profesori, clase mai puțin aglomerate, clădiri reparate și un program școlar mai ușor. Unii contestă și sistemul de admitere la facultate. Protestele au luat amploare în săptămâna în care guvernul a prezentat proiectul de buget pe 2027, construit pe reduceri de cheltuieli. Educația primește prin acest proiect o creștere sub nivelul inflației.

Premierul Sébastien Lecornu a recunoscut într-un discurs televizat că nemulțumirile tinerilor au motive reale și a promis un plan pentru educație până la sfârșitul lui octombrie. Ministerul francez al Justiției a raportat, până pe 9 octombrie, 6.877 de persoane reținute în custodia poliției în timpul mișcării liceenilor, dintre care 5.890 de minori. Proporția depășește 85%, peste pragul de 80% invocat de Kocsis.

Pe 17 octombrie, peste mișcarea elevilor s-a suprapus o mobilizare separată, susținută de sindicate, împotriva scumpirilor și a prețului carburanților. Ministerul de Interne a numărat 550.000 de manifestanți în toată țara. Ziua s-a încheiat cu aproximativ 1.800 de persoane reținute, cu magazine jefuite la Paris și Toulouse și cu primăria din Limoges distrusă în mare parte de un incendiu. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a pus o parte din violențe pe seama grupărilor de extremă stângă și a celor care au profitat de haos ca să jefuiască.

Milano: 220 de minori la poliție

În Italia, manifestațiile de sâmbătă au avut ca temă costul vieții, iar organizațiile de elevi au protestat și împotriva costurilor tot mai mari ale studiilor. La Milano, protestele au degenerat în două zile de jafuri în jurul Domului. Din cei 271 de tineri duși la sediul poliției, 220 erau minori, unii de numai 12 ani. Aici procentul lui Kocsis se verifică exact: 81%. Pagubele sunt estimate la cel puțin 500.000 de euro, iar premierul Giorgia Meloni a convocat o reuniune de urgență pe tema ordinii publice.

Răspunsul de peste Adriatica

Întrebarea lui Kocsis despre viața în afara Uniunii a primit în aceeași săptămână un răspuns de peste Adriatica. În Albania, stat din afara UE, protestatarii au dat foc pe 14 octombrie clădirii ministerului Educației din Tirana, au pătruns în primăria capitalei și au incendiat parterul. Studenții care au organizat protestele cer condiții mai bune în universități, taxe de școlarizare mai mici, sprijin financiar și șanse de angajare după absolvire. Mișcarea lor s-a alăturat unui protest anticorupție care ține de luni de zile în stradă guvernul Edi Rama.

Albania negociază aderarea la Uniunea Europeană. Postarea lui Kocsis se încheie cu o frază pe care tinerii din Tirana o pot citi literal: „Se trăiește nasol în Uniunea Europeană, de aia toată lumea vrea să vină aici.”