Curtea Constituțională a admis joi sesizarea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvernul condus de Ilie Bolojan, generat de emiterea Ordonanței de urgență nr. 38/2026 referitoare la Programul SAFE. Potrivit G4Media, votul judecătorilor a fost extrem de strâns: 5 la 4.
Sesizarea a fost depusă de președintele Camerei Deputaților, liderul PSD Sorin Grindeanu, care a contestat legalitatea ordonanței emise și publicate în Monitorul Oficial la trei zile după ce Guvernul Bolojan fusese demis prin moțiune de cenzură, pe 5 mai 2026. Conform Constituției, un guvern interimar poate îndeplini doar acte de administrare curentă, fără competență de legiferare.
Tot astăzi, CCR a amânat decizia pe cererea Avocatului Poporului, Renate Weber, de a constata neconstituționalitatea aceleiași ordonanțe. Weber, menținută în funcție de PSD deși mandatul i-a expirat de câțiva ani, a atacat actul normativ pe 12 mai, invocând încălcarea mai multor prevederi constituționale.
Motivele conflictului constituțional
Sesizarea lui Grindeanu acuză Guvernul de două conduite neconstituționale convergente. Prima privește adoptarea și publicarea ordonanței după retragerea încrederii Parlamentului, când Executivul nu mai avea atribuții de legiferare. A doua vizează faptul că actul normativ reglamenta soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară, transformând Guvernul într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul.
Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură, respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată
Din analiza cronologiei procedurale reiese că Guvernul a extins substanțial proiectul ordonanței în dimineața zilei de 5 mai, chiar în ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi. Grindeanu a amenințat atunci că va depune și plângere penală împotriva premierului Ilie Bolojan.
Argumentele Avocatului Poporului
În sesizarea separată trimisă la CCR, Renate Weber susține că ordonanța contravine mai multor articole constituționale: cele referitoare la statul de drept, securitatea juridică, dreptul de proprietate privată și limitările impuse guvernelor interimale. Avocatul Poporului arată că forma finală a OUG 38/2026 nu a avut avizul Consiliului Legislativ și că un Executiv interimar nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență.
Potrivit Agerpres, instituția explică că ordonanța vizează în principal regimul juridic al proprietății, prin modificarea Legii 255/2010, în scopul creării cadrului legal pentru lucrări de interes public național necesare realizării investițiilor în domeniul securității naționale. Astfel, actul ar fi trebuit supus dezbaterii ca lege organică la Camera Deputaților, ca primă cameră sesizată, nu la Senat.
Decizia CCR intervine într-un context politic tensionat, în condițiile în care în Curtea Constituțională există o majoritate pro-PSD, verificată anterior cu ocazia amendamentului Fritz din Legea Integrității. OUG 38/2026 vizează inclusiv Programul SAFE de înzestrare a armatei, un proiect strategic pentru securitatea națională.
