Birocrația din școli. Sorin Costreie: „Când vine inspecția, scot șapte mii de fișe și dosare”

Gradul de încărcare administrativă a cadrelor didactice a devenit un subiect central în discuțiile privind eficiența sistemului de învățământ din România. Birocrația din școli este indicată, la nivel oficial, drept principala cauză a ineficienței manageriale și a consumului de timp în defavoarea activității didactice propriu-zise. Sorin Costreie, consilier prezidențial, a declarat sâmbătă, la Prima TV, că arhitectura actuală a controlului administrativ forțează angajații din educație să redacteze justificări documentare exhaustive, limitând astfel capacitatea lor de acțiune.

Problema supra-reglementării interne afectează direct organizarea unităților de învățământ, determinând profesori și directori să aloce o proporție semnificativă din normă realizării și arhivării documentelor. Analiza Ora de Iași explică mecanismele acestui blocaj administrativ și analizează argumentele formulate pentru o eventuală descentralizare.

Autonomia, condiționată de debirocratizare: Ce spune Sorin Costreie despre sistemul de educație

Dezbaterea recentă s-a axat pe metodologia de desfășurare a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director. În acest context, consilierul prezidențial a criticat sistemul actual de raportare și inspecție, care pune accent pe conformitatea documentelor scriptice.

Sorin Costreie a afirmat necesitatea a trei principii de bază pentru reformă: „Autonomie, responsabilitate și debirocratizare, pentru că noi pierdem, ca profesori și ca administratori în sistemul de educație, foarte mult timp”.

Modelul actual de management educațional este structurat preponderent defensiv. Personalul didactic și cel de conducere sunt obligați să preconstituie dovezi scrise pentru orice activitate, procedură cerută de reglementările Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) și ale Inspectoratelor Școlare.

Argumentând împotriva acestei practici, consilierul a detaliat impactul negativ al muncii de raportare asupra eficienței la catedră: „Foarte mult timp în care eu, în loc să fac, trebuie să justific ceea ce am făcut sau ce voi face. Mai bine să fac și să se vadă rezultatele muncii mele decât să tot justific și să dormim liniștiți, iar când vine inspecția să scot așa șapte mii de lucruri, fișe, dosare”.

Ce conține „dosarul” unui profesor: De ce este nevoie de mii de fișe

Declarația oficialului face referire la procedurile standard de evaluare internă și externă aplicate unităților școlare. Modul în care sistemul de educație din România măsoară activitatea se bazează aproape exclusiv pe instrumente cantitative, pe bază de portofolii fizice.

O unitate de învățământ cu personalitate juridică trebuie să gestioneze și să actualizeze anual zeci de dosare specifice, printre care se numără:

  • Portofoliile comisiilor de lucru: O școală medie are constituite obligatoriu zeci de comisii (pentru prevenirea violenței, pentru orar, pentru curriculum, metodice etc.), fiecare necesitând decizii de înființare, procese-verbale, planuri manageriale și rapoarte de activitate anuale și semestriale.
  • Documentele pentru evaluarea periodică: Fiecare cadru didactic trebuie să își întocmească o „fișă de autoevaluare” complexă, însoțită de dosare cu dovezi (diplome, poze, rapoarte) pentru acordarea calificativelor anuale sau a gradațiilor de merit.
  • Procedurile operaționale (PO): Documentație standardizată care teoretizează pașii pentru desfășurarea oricărui tip de activitate (inclusiv paza unității, protecția muncii sau proceduri de urgență), documente ce necesită avizări și semnături multiple.

Centralizarea administrativă și nevoia de descentralizare

Problema identificată de autorități este că timpul alocat redactării, verificării și semnării acestor documente se suprapune cu sarcinile didactice de bază – planificarea lecțiilor, predarea și evaluarea elevilor.

Mai mult, directorii de școli funcționează într-un sistem rigid de aprobări. Autonomia invocată de consilierul prezidențial presupune capacitatea unității de a lua decizii referitoare la buget, curriculum la decizia școlii (CDS) și resursa umană, cu un număr minim de avize de la forurile superioare. În prezent, centralizarea deciziilor la nivelul Inspectoratelor Școlare generează, în mod inerent, un circuit masiv de documente și cereri de aprobare.

Soluțiile pentru debirocratizare indică adesea două direcții principale: digitalizarea integrală a fluxului de documente școlare (Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România – SIIIR – acoperind în prezent doar o parte din necesar) și modificarea manualelor de evaluare, astfel încât inspecțiile să analizeze direct procesul educațional și progresul elevilor, nu arhiva de dosare a secretariatului.

Distribuie:

Alte știri

https://oradeiasi.ro/wp-content/uploads/2026/04/Family-Market_624x848-px.jpg

Mai multe articole pe aceeași temă
Conexe

De ce s-a amânat greva generală din educație? Doar 13,7% dintre profesorii din Iași mai susțin protestul

Planurile pentru o nouă grevă generală în educație, programată...

Elevii ieșeni au mutat piesele de șah la Palatul Cotroceni: impactul unui sport al minții asupra educației

Zeci de elevi din România, inclusiv reprezentanți ai unităților...

Ilie Bolojan către tineri: „Nu poți realiza nimic fără efort”

Pe piața muncii din România se conturează un paradox...

Stațiunea biologică Agigea primește 22 de milioane de lei: Investiție a UAIC la centenarul instituției

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a obținut...