Noi documente secrete ale MAE din perioada 1990-1992, recent declasificate, confirmă ceea ce istoricii au susținut de-a lungul timpului: autoritățile de la București au depus eforturi susținute pentru a împiedica revenirea în țară a Regelui Mihai, la scurt timp după căderea regimului comunist. Jurnalistul Radu Chiruță a analizat aceste dosare, evidențiind metodele folosite de noua putere instalată după decembrie 1989.
Fostul suveran a dorit să viziteze România, țara din care fusese obligat să abdice și alungat cu 42 de ani în urmă, încă din primele luni de după Revoluția din 1989, eveniment care a pus capăt dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Demersul său s-a lovit însă de opoziția noii puteri.
„O frică de simbolul monarhic”
Conform informațiilor publice, Casa Regală a transmis asigurări către Ion Iliescu, liderul de la acea vreme, că vizita are un caracter strict privat și că Majestatea Sa nu urmărește niciun obiectiv politic. Cu toate acestea, reacția Bucureștiului a fost de respingere.
„Documentele arată clar disperarea noilor autorități și mijloacele folosite pentru a bloca revenirea în România a Regelui Mihai I. Ion Iliescu, fostul nomenclaturist devenit șef al statului, s-a temut de forța simbolică a întoarcerii regelui în țară”, a subliniat Radu Chiruță în analiza sa asupra dosarelor.
Contextul temporal era unul sensibil. Vizita Regelui Mihai era programată pentru luna aprilie 1990, precedând cu doar o lună primele alegeri prezidențiale și parlamentare. Orice element care ar fi putut coagula o opoziție sau ar fi validat o altă formă de legitimitate istorică era privit cu reținere de către Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN).
Printre dosarele desecretizate din arhiva Ministerului de Externe se distinge un document specific, menționat de Chiruță: o telegramă expediată de la Berna, pe 9 aprilie 1990. Acest document arată lanțul de comandă implicat în gestionarea situației.
Destinatarul inițial a fost ministrul de Externe de la acea vreme, Sergiu Celac. Acesta a direcționat informația către principalii decidenți politici ai momentului:
- Ion Iliescu, președintele CFSN;
- Petre Roman, prim-ministrul guvernului provizoriu;
- Virgil Măgureanu, directorul Serviciului Român de Informații (structură ce a preluat o parte din cadrele fostei Securități);
- Mihai Neagu, ulterior devenit senator FSN.
Din textul telegramei reies indicațiile clare primite de reprezentanții români de la Berna: să exercite presiuni pentru a-l convinge pe Regele Mihai să renunțe la intenția de a sosi în România în luna aprilie 1990, deși aceasta era dorința fermă a fostului suveran. Aceste noi dezvăluiri din documentele secrete ale MAE, aduse în atenția publicului și comentate de Radu Chiruță, oferă date oficiale care conturează imaginea tranziției democratice a României, marcată inițial de decizii motivate de conservarea puterii politice și de respingerea anumitor simboluri istorice.
