Iancu Guda are o misiune clară, pe care și-o afirmă public de ani de zile: România trebuie să rămână ancorată în proiectul european, altfel urmează dezastrul. Luna trecută, același Iancu Guda a urcat în mașina unui brand al statului chinez și a mers până la Constanța. Concluzia: IMPRESIONANT. Cu majuscule.
Postarea de pe Facebook durează câteva minute bune la citit. Opt paragrafe cu cifre, comparații, argumente. Consum 6 litri la sută, autonomie 1.000 de kilometri, masaj în scaune, sistem audio Sony. Comparație defavorabilă cu Range Rover-ul de 420 CP pe care îl condusese doi ani. Un calcul financiar care demonstrează că banii economisiți la combustibil, investiți cu 10% pe an timp de 30 de ani, îți cumpără zece mașini LEPAS L8. Totul încheiat cu o precizare devenită deja reflex de influencer: „NU este reclamă. Pur și simplu testez o mașină și împărtășesc feedbackul.”
Ce este, de fapt, LEPAS
LEPAS este cel mai recent brand lansat de grupul chinez Chery Automobile, companie cu sediul în Wuhu, provincia Anhui, fondată în 1997 cu capital de stat. Chery este cel mai mare exportator de automobile din China pentru al 23-lea an consecutiv. Modelul L8 testat de Guda nu este, în esență, altceva decât un Chery Tiggo 8 redenumit, cu un strat nou de design și materiale actualizate în habitaclu. Mașina a ajuns la economistul din București prin intermediul Materom, importatorul oficial al mărcii în România.
Cu alte cuvinte: mașina a fost pusă la dispoziție de importator. Importatorul a câștigat opt paragrafe entuziaste, cu cifre, pe pagina unui economist cu aproape 200.000 de urmăritori pe Facebook. Legislația română în vigoare, clarificată de ANPC, prevede că orice conținut produs în schimbul unui beneficiu — inclusiv accesul la un produs pentru teste — trebuie marcat ca publicitate sau parteneriat comercial. Postarea lui Guda nu conține nicio astfel de mențiune.
„Ultimul guvern pro-european”
Iancu Guda nu este un economist oarecare care testează mașini din curiozitate. Este, în spațiul public românesc, una dintre vocile cele mai consecvent pro-europene din mediul analitic privat. În iulie 2025, el avertiza tranșant: „Dacă nu aducem schimbări radicale bazate pe expertiză și reformă în administrația publică, sunt convins că este ultimul guvern pro-european înainte de un dezastru național care poate lovi România cel mai târziu în 2028-2030.„
Același Guda, la câteva luni distanță, face turism PHEV spre portul Constanța la volanul unui SUV fabricat în China, de o companie de stat chineză, și scrie că cei care vorbesc de „chinezărie” o fac „din necunoștință de cauză sau prea multe motive ca să le detaliez acum.„
China, concurentul strategic al Europei
Tensiunea nu este una de gust sau de brand. Este una politică și economică, cu mize concrete pentru industria europeană. Comisia Europeană a deschis, în 2023, o anchetă privind subvențiile de stat acordate producătorilor auto chinezi și a impus, în 2024, taxe compensatorii suplimentare tocmai pentru a proteja industria auto europeană de o concurență considerată neloială. Gigantul Chery — părintele LEPAS — se numără printre producătorii vizați de această politică europeană.
Statul chinez subvenționează masiv exportul auto, dumping-ul de preț este documentat de instituțiile europene, iar banii care merg spre branduri chinezești finanțează indirect un sistem politic totalitar — același sistem care persecută minoritățile, cenzurează internetul, construiește supravegherea de masă ca armă de stat și concurează activ cu valorile pe care Iancu Guda le apără în postările despre proiectul european.
Un economist care explică săptămânal românilor de ce fondurile europene contează, de ce companiile occidentale sunt coloana vertebrală a economiei, de ce suveranismul este un pericol — și care, simultan, face campanie entuziastă pentru un produs al statului chinez — are o problemă de coerență pe care nici cele opt paragrafe despre consumul PHEV nu o pot ascunde.
„Concurența e cel mai bun lucru”
Guda închide postarea cu o filosofie de piață liberă: concurența e bună pentru consumatori, pune presiune pe inovare, îi obligă pe producători să se adapteze. Nu e greșit. Ca principiu economic abstract, e corect.
Problema e că el aplică logica pieței libere selectiv. Când e vorba de reformele statului român, de colectarea taxelor, de eficiența sectorului public, Guda este primul care spune că piața singură nu rezolvă, că e nevoie de reguli, de instituții, de standarde. Când e vorba de mașini chinezești subsidiate de un stat totalitar, devine brusc adeptul laissez-faire-ului pur: consumatorul alege după raport calitate-preț, punct.
Dar raportul calitate-preț al unui LEPAS L8 la 50.000 de euro include și subvenția de stat chineză, și standardele de muncă din fabricile din Wuhu, și lipsa sindicatelor independente, și faptul că datele culese de senzorii mașinii ajung pe servere aflate sub jurisdicția unui regim care nu are nicio obligație legală față de cetățenii europeni. Acestea nu apar în calculele din postare.
Nu e singur
Iancu Guda nu este singurul analist, jurnalist sau om public care a descoperit că brandurile chinezești plătesc bine — sau pun la dispoziție mașini bune — în schimbul vizibilității. Fenomenul este suficient de răspândit în România pentru a merita o discuție serioasă despre transparența conținutului generat de persoane cu influență publică în domenii sensibile.
Ce îl diferențiază pe Guda de un simplu influencer de lifestyle este că el și-a construit autoritatea tocmai pe imaginea de analist independent, cu busola pro-europeană reglată cu grijă. Când această busolă îl duce spre mașina unui gigant auto chinez subvenționat de stat, fără nicio mențiune de transparență, fără nicio întrebare despre implicațiile politice ale alegerii — e mai mult decât un test auto. E o alegere despre care publicul merită să știe tot contextul.
