Vineri, 17 aprilie 2026, administrația locală a marcat finalizarea etapei procedurale pentru scoaterea păcănelelor de pe raza municipiului. Primarul Mihai Chirica a înaintat Secretariatului Tehnic al Consiliului Local proiectul de hotărâre ce vizează interzicerea exploatării jocurilor de noroc de tip slot-machine, cunoscute publicului larg sub denumirea de „păcănele”. Documentul, care a parcurs deja perioada legală de 30 de zile de dezbatere publică începută în luna martie, urmează să fie supus votului în viitoarea ședință a deliberativului local, oferind un răspuns instituțional unei probleme sociale care a generat dezbateri aprinse în ultimii ani.
Realitatea actuală a municipiului Iași arată o prezență densă a acestor afaceri în viața comunității. Cu aproximativ 150 de săli de jocuri și 30 de agenții de pariuri care găzduiesc împreună 2.127 de mijloace de joc, Iașul deține o pondere de circa 2% din totalul celor peste o sută de mii de aparate autorizate la nivel național. Această concentrație urbană a devenit argumentul principal pentru o intervenție administrativă, municipalitatea invocând necesitatea de a proteja spațiul public și sănătatea socială a cetățenilor în fața riscurilor de adicție.
Capcana juridică: Vulnerabilitatea din „litera legii”
Dincolo de declarațiile politice și de intenția asumată de a curăța orașul de tentația „păcănelelor”, o analiză riguroasă a textului de lege arată că demersul primarului Mihai Chirica ar putea fi vulnerabil și, în cele din urmă, ineficient. Edilul susține că proiectul său, pe care l-am detaliat anterior într-un articol, vizează strict interzicerea jocurilor de noroc de tip slot-machine, operând o distincție clară între acestea și agențiile Loto sau casele de pariuri sportive, care ar urma să funcționeze în continuare. Eroarea fundamentală a acestei strategii se află însă chiar în litera legii pe care municipalitatea o invocă pentru a-și justifica demersul.
Conform documentelor publicate în Monitorul Oficial (Partea I), modificările aduse legislației privind jocurile de noroc nu fac nicio diferențiere între tipurile de aparate sau de agenții atunci când deleagă puterea decizională autorităților locale. Legiuitorul tratează industria ca pe un întreg.
Mai exact, noul Articol 18^1, alineatul (1), introdus în legislație, stipulează fără echivoc:
„Consiliul local decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se pot sau nu desfășura activități de jocuri de noroc.”
Textul legii folosește sintagma generică și atotcuprinzătoare „activități de jocuri de noroc”. Nu menționează nicăieri dreptul aleșilor locali de a fragmenta această interdicție în funcție de specificul aparatelor (slot-machine versus terminale de pariuri).
Ce înseamnă acest detaliu juridic pentru aplicabilitatea hotărârii la Iași:
- Principiul „totul sau nimic”: Conform textului de lege, Consiliul Local are prerogativa de a interzice în totalitate jocurile de noroc pe teritoriul municipiului, nu de a face selecții preferențiale. Dacă se aplică interdicția, ea trebuie să vizeze absolut toate formele de pariere reglementate sub umbrela jocurilor de noroc.
- Vulnerabilitate maximă în instanță: O hotărâre de Consiliu Local care interzice selectiv doar o anumită categorie comercială (păcănelele), în timp ce protejează altele (pariurile), încalcă principiul tratamentului egal. Orice operator de cazino vizat va ataca actul administrativ în contencios administrativ, având șanse majore să obțină anularea lui tocmai pentru că aleșii locali și-au depășit competențele conferite de Art. 18^1.
- Omiterea instrumentului legal corect: Dacă administrația dorea cu adevărat o reglementare strictă, legea îi oferea un alt instrument, mult mai sigur juridic. La același articol, alineatul (4), litera a), se precizează că autoritatea locală stabilește „zonele în care activitățile de jocuri de noroc pot fi desfășurate”. O hotărâre care muta toate aceste activități la periferia orașului ar fi fost conformă cu litera legii și inatacabilă în instanță.
În aceste condiții, limitarea interdicției exclusiv la aparatele de tip slot-machine ridică semne de întrebare asupra finalității reale a proiectului. Promite rezolvarea unei probleme sociale acute, dar este fundamentat pe o interpretare trunchiată a legii, transformând o inițiativă lăudabilă într-o posibilă cacealma administrativă, gata să fie demontată la prima înfățișare în fața judecătorilor.
Mecanismul de tranziție: Ce se întâmplă cu autorizațiile actuale
Fundamentul legal al acestei inițiative este reprezentat de Ordonanța de Urgență nr. 7 din februarie 2026. Acest act normativ a transferat pentru prima dată autorităților locale dreptul de a decide dacă activitățile de jocuri de noroc sunt oportune pe teritoriul unității administrativ-teritoriale. Proiectul de hotărâre propus pentru Iași nu vizează o închidere bruscă, care ar putea atrage sancțiuni juridice, ci propune un mecanism de tranziție bazat pe valabilitatea autorizațiilor actuale. Astfel, operatorii care dețin licențe de la Oficiul Național al Jocurilor de Noroc își vor putea continua activitatea exclusiv până la data expirării acestora, după care nu vor mai putea obține noi drepturi de funcționare pe raza municipiului. Totodată, alte forme de jocuri de noroc vor fi condiționate de un viitor Regulament local de funcționare, mult mai restrictiv decât normele anterioare.
Dincolo de aspectele tehnice, proiectul beneficiază de susținere socială, validată prin consultări cu instituțiile fundamentale ale comunității. Colaborarea dintre Primărie și cultele religioase, respectiv Mitropolia Moldovei și Bucovinei alături de Episcopia Romano-Catolică, s-a materializat în strângerea a mii de semnături de la enoriași. Această implicare subliniază dimensiunea morală a demersului, transformând o decizie administrativă într-un efort colectiv de reglementare a unui fenomen cu impact profund asupra familiilor și tinerilor din oraș.
O preocupare rămâne însă impactul economic, în special în ceea ce privește stabilitatea celor aproximativ o mie de angajați din acest sector. Pentru a atenua efectele disponibilizărilor, administrația a stabilit un protocol cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Iași. Planul vizează înregistrarea prioritară a persoanelor afectate și oferirea unor programe de recalificare și reconversie profesională gratuite. AJOFM și-a asumat rolul de mediator, oferind servicii de consiliere și facilități angajatorilor din alte industrii care vor absorbi forța de muncă eliberată din sectorul jocurilor de noroc.
