La mai bine de un an de la introducerea noii taxe de protecție civilă, infrastructura de adăpostire antiaeriană din municipiul Iași rămâne într-o stare critică. Deși ieșenii contribuie financiar pentru modernizarea acestor spații, datele oficiale arată că peste 90% din buncărele aflate în administrarea publică sunt încă nefuncționale, reabilitarea lor fiind blocată de o combinație între degradarea tehnică și un vid legislativ vechi de trei decenii.
Dintre cele 122 de adăposturi aflate teoretic în administrarea publică (a primăriei sau a statului), abia 10 sunt declarate operative. Acestea pot oferi refugiu pentru 1.389 de persoane. Restul de 112 locații publice sunt nefuncționale, ceea ce anulează o capacitate de adăpostire de aproape 10.000 de locuri.
În sectorul privat, situația este complet diferită. Din cele 64 de adăposturi amenajate conform legii în subsolurile noilor ansambluri rezidențiale și ale clădirilor de birouri, 58 sunt complet funcționale și pot adăposti peste 7.000 de oameni.
Banii din noua taxă și destinația lor
Pentru a acoperi acest deficit istoric de siguranță, Primăria Municipiului Iași a implementat, începând cu 1 ianuarie 2025, o taxă specială destinată apărării locale antiaeriene, stabilită prin HCL nr. 373/2024.
Prin acest mecanism, fiecare proprietar de locuință plătește 2% din impozitul anual pe clădire, dar nu mai puțin de 10 lei. Totodată, dezvoltatorii imobiliari care ridică proiecte sub 600 de metri pătrați (scutiți de obligația de a construi buncăre proprii) achită 0,2% din valoarea autorizației de construire.
Municipalitatea estimează încasări anuale de 1,5 milioane de lei, fonduri cu destinație exclusivă:
- Reparații capitale ale structurii de rezistență.
- Modernizarea și punerea în funcțiune a sistemelor de ventilație și filtrare a aerului.
- Refacerea și degajarea căilor de acces și evacuare.
În ciuda fondurilor colectate deja, ritmul investițiilor este lent. În prezent, doar un prim lot de 10 adăposturi se află în faza de aprobare a documentației tehnice pentru reparații, lăsând restul de peste 100 de locații în așteptare.
Subsolurile nimănui: de ce întârzie lucrările
Un obstacol major în calea reabilitării rapide îl reprezintă situația juridică a blocurilor construite înainte de 1989. Subiectul a ajuns pe masa Ministerului Afacerilor Interne (MAI) în urma unei interpelări oficiale formulate de deputatul de Iași, Alexandru Muraru.
Alesul local a solicitat conducerii MAI date clare referitoare la numărul total al adăposturilor, stadiul lor de funcționare, capacitatea reală de preluare a populației în caz de urgență și planurile de investiții bugetate, subliniind faptul că ultimele informații publice coerente pe acest subiect datau încă din anul 2019. Totodată, deputatul a cerut publicarea unei hărți actualizate pentru informarea cetățenilor.
În răspunsul oficial transmis Parlamentului, autoritățile admit complexitatea situației și recunosc că identificarea administratorilor sau a proprietarilor de drept ai adăposturilor de protecție civilă reprezintă un proces extrem de anevoios.
Documentul guvernamental detaliază mecanismul acestui blocaj sistemic, vizând în special clădirile construite înainte de anul 1989. Odată cu vânzarea masivă a locuințelor din blocurile comuniste, regimul juridic al subsolurilor în care se află buncărele a rămas în aer. Ministerul Afacerilor Interne subliniază că, în lipsa unor documente clare, nu se poate stabili cu certitudine tipul acestor adăposturi — dacă ele aparțin domeniului public sau celui privat.
Din cauza acestui impediment birocratic major, rezultatul administrativ este un paradox: primăria încasează noua taxă de protecție civilă de la toți locatarii, dar se lovește de imposibilitatea legală de a aloca fonduri publice pentru a le repara sau aduce în stare de operativitate, deoarece spațiile nu figurează clar delimitate în propriul patrimoniu. Banii rămân astfel blocați în trezorerie, iar buncărele continuă să se degradeze.
Unde ne adăpostim în caz de urgență
Conform rapoartelor IGSU, capacitatea totală de adăpostire la nivelul întregului județ Iași abia atinge 19.000 de locuri. Raportat la populația zonei metropolitane, cifra demonstrează că sistemul actual acoperă doar o fracțiune minimală din necesar.
Ieșenii pot verifica amplasarea celui mai apropiat adăpost pe harta interactivă din aplicația DSU sau pe portalul fiipregatit.ro. În teren, clădirile care dispun de astfel de spații sunt semnalizate internațional, având marcat la intrare un triunghi albastru încadrat într-un pătrat portocaliu. Până la clarificarea juridică a subsolurilor și finalizarea lucrărilor promise, operativitatea reală a multor adăposturi marcate pe hartă rămâne însă nesigură.
Sursă foto: News Moldova
