Beijingul a schimbat un pod în 43 de ore, Oradea a săpat un pasaj nou în 7 luni. Iașul cere 18 luni doar ca să repare Pasajul Socola. Cum au ajuns șantierele Iașului să dureze de două ori și jumătate mai mult decât la Oradea

Pe 17 august 2026, Oradea a deschis circulației un pasaj subteran nou, de 406 metri. Lucrările începuseră în ianuarie. La 16 zile după inaugurare, Iașul a pornit pe Bulevardul Carol I un șantier de 18 luni. Pe 14 septembrie începe al doilea, tot de 18 luni, pentru reabilitarea unui pasaj construit în 1960.

Al treilea șantier mare al orașului, la Pasajul Alexandru cel Bun, este deschis din mai 2025 și are un termen de 24 de luni. Adunate, termenele celor trei lucrări însumează 60 de luni de restricții pe trei artere principale ale Iașului. Ora de Iași le-a pus alături de lucrări asemănătoare din România, din Europa și din restul lumii.

Trei șantiere, trei termene

Cele trei lucrări ieșene au în comun o arteră închisă parțial, transport public deviat și termene măsurate în semestre. Două dintre ele au fost adjudecate de aceeași firmă, Conest.

Șantierele se deschid într-un oraș deja aglomerat. Potrivit Indexului de Trafic 2025, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare, șoferii din Iași pierd anual în trafic echivalentul a peste nouă zile de lucru, a relatat Apix.ro. Bucureștiul depășește 12 zile, iar Timișoara și Iașul trec amândouă de pragul de nouă zile. Tot potrivit indexului, vitezele minime nu se mai înregistrează dimineața și seara, ci între orele 11 și 14.

Pasajul Socola: trei ani de la semnătură la primul sens închis

Pasajul Socola are 450,7 metri și a fost dat în folosință în 1960. Primăria Iași a lansat licitația pentru reabilitare în decembrie 2022 și a semnat contractul cu Conest în august 2023, pentru 35 de milioane de lei fără TVA, potrivit Apix.ro. După reabilitare, pasajul va avea cinci benzi în loc de patru și trotuare de câte doi metri.

Lucrările la structură încep pe 14 septembrie 2026, la trei ani și o lună după semnătură. Proiectul, finanțat prin programul „Anghel Saligny”, a stat în așteptare peste doi ani pentru că orașul nu avea o rută ocolitoare, a scris Ziarul de Iași. Constructorul își făcuse organizarea de șantier și depozitase materiale sub pod, dar nu putea începe lucrul fără această rută, a relatat ReporterIS în ianuarie 2025.

Ruta ocolitoare, peste calea ferată Iași–Ungheni, a costat 10,4 milioane de lei și a fost deschisă pe 4 septembrie 2026. Cu tot cu ea, valoarea totală a proiectului ajunge la aproximativ 64 de milioane de lei.

Șoseaua Bucium: un termen depășit din decembrie 2024

La capătul Pasajului Socola, pe Șoseaua Bucium, Conest lucrează la un alt contract al Primăriei. Firma trebuia să termine modernizarea în decembrie 2024, după ce termenul fusese deja prelungit o dată, iar valoarea contractului a urcat de la 22 la 33 de milioane de lei cu TVA, pe fondul celei de-a treia modificări a proiectului, a scris ReporterIS în martie 2026.

În martie 2025, locuitorii reclamau că lucrările la trotuare fuseseră întrerupte între baza podului și strada Vișan, iar pietonii erau nevoiți să meargă pe carosabil. Un an mai târziu, Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ semnala stâlpi noi montați direct pe trotuare și pavele scoase și puse la loc de mai multe ori, potrivit Ziarului de Interes.

La intersecția cu strada Trei Fântâni, asfaltul și trotuarul au fost terminate înainte ca Primăria să rezolve situația unei case aflate în calea lucrării, a scris tot Ziarul de Interes. Municipalitatea a cumpărat clădirea de la numerele 7-9 și pregătește demolarea ei. Terenul eliberat va cere un nou șantier.

Copou: 18 luni pentru 1.416 metri de linie

Pe Bulevardul Carol I, între Fundație și Rondul Triumf, lucrările au început pe 2 septembrie 2026. Contractul prevede înlocuirea a 1.416 metri de linie dublă de tramvai și a firului de contact, refacerea a 6.000 de metri pătrați de trotuare și construirea a două stații noi, potrivit Știrea de Iași. Tramvaiele 1, 8, 9 și 13 au fost retrase din Copou și înlocuite cu autobuze.

La licitație s-a depus o singură ofertă, a unei asocieri conduse de Conest, care a cerut 57,7 milioane de lei fără TVA, adică 99% din valoarea estimată de Primărie, potrivit Apix.ro. Aceeași publicație notează că, tot cu Conest, Primăria a terminat un parc în 48 de luni, față de un termen inițial de 12 luni.

La Viena, linia de tramvai 18 a funcționat pe traseu scurtat aproximativ patru luni în a doua jumătate a lui 2025. În acest interval, echipele au pus 3,7 kilometri de cale nouă și 17 aparate de cale, au reamenajat șase stații și au construit piste de biciclete și spații verzi, potrivit ORF. În 2013, pe Währinger Straße, cel mai circulat tronson al rețelei vieneze, aproape trei kilometri de cale au fost înlocuiți în șase săptămâni, cu patru zile înainte de termen, a relatat tot ORF.

Pe Bulevardul Cetății din Timișoara, primăria a pornit lucrările în iunie 2021 din bugetul propriu, înainte să existe linia de finanțare europeană, și a recuperat ulterior banii din Programul Regional Vest 2021–2027. Proiectul a modernizat linia de tramvai și carosabilul pe 3,5 kilometri și a adăugat 2,88 kilometri de piste de biciclete, nouă stații moderne și trei sisteme de management al traficului, potrivit Primăriei Timișoara. A fost primul proiect din România contractat și integral plătit pe acest program și primul din Europa încheiat pe axa sa de finanțare, a relatat debanat.ro. Proiectul s-a închis oficial în iulie 2024.

Pentru linia de pe Carol I, finanțată din același exercițiu european 2021–2027, Iașul a semnat contractul de finanțare în februarie 2026, potrivit Apix.ro. Lucrările au început la doi ani și două luni după ce Timișoara își închisese proiectul.

Linia dublă de pe Carol I înseamnă 2.832 de metri de cale. Împărțiți la cele 18 luni din contract, rezultă un ritm de 157 de metri pe lună.

Pasajul Alexandru cel Bun: doi ani de așteptare, doi ani de șantier

Pasajul Alexandru cel Bun a fost construit între 1977 și 1980. Licitația pentru reparații capitale a fost organizată în februarie 2023, iar lucrările au început în mai 2025, cu asocierea Geiger Transilvania–Züblin România, pentru 69,5 milioane de lei fără TVA. Primăria a amânat semnarea contractului pentru că nu avea bani, după ce bugetul local fusese afectat de cheltuielile cu termoficarea, a scris Apix.ro.

Constructorul indică o durată de 24 de luni pentru 535 de metri de structură, din care 165 de metri reprezintă suprastructura, iar 370 de metri rampele de acces, potrivit Geiger. Din mai 2026, la cererea proiectantului, tramvaiele au circulat pe pasaj cu cel mult 5 km/h, iar în vară circulația lor spre Dacia a fost suspendată pentru două luni, a relatat BZI.

La București, Pasajul Basarab a intrat în reparații pe 20 iunie 2026. Echipele au refăcut asfaltul, hidroizolația și rosturile de dilatație, au reparat fisurile și au protejat structura. Mașinile au revenit pe pasaj în noaptea de 6 septembrie, iar tramvaiele pe 7 septembrie, după 79 de zile, potrivit Buletin de București. Lucrările rămase continuă până la sfârșitul anului, fără închideri totale.

La Timișoara, pentru Pasajul Solventul, constructorul a turnat lângă calea ferată un cheson de beton lung de circa 70 de metri și lat de 28, din 3.500 de metri cubi de beton și 420 de tone de fier. Structura a fost apoi împinsă cu prese hidraulice pe sub zece linii de cale ferată, fără oprirea trenurilor. Operațiunea a durat trei luni, în plin sezon rece, potrivit Primăriei Timișoara. Pasajul, cu două benzi pe sens, linie dublă de tramvai, trotuare și piste de biciclete, a fost deschis circulației pe 22 decembrie 2025, deocamdată în regim de șantier, potrivit Economedia.

Ce s-a construit la Oradea în șapte luni

Pe Calea Aradului din Oradea, la intersecția cu centura, Consiliul Județean Bihor, CNAIR și Primăria Oradea au construit un pasaj subteran nou de 406 metri, cu un pasaj pietonal paralel. Lucrările au început în ianuarie 2026, iar circulația a fost deschisă pe 17 august 2026. În aceeași zi s-a deschis un pasaj suprateran de 535 de metri, început în septembrie 2025, potrivit Consiliului Județean Bihor.

Contractele de finanțare au 36,9 milioane de lei pentru pasajul subteran și 37,6 milioane de lei pentru cel suprateran, cu TVA inclus. Contractul de lucrări de la Socola are 41,7 milioane de lei cu TVA.

Pasajul suprateran de la Oradea are aceeași lungime totală ca Pasajul Alexandru cel Bun, 535 de metri, din care 120 de metri de pod propriu-zis, potrivit Adevărul. Pasajul ieșean are 165 de metri de suprastructură. Construcția celui din Oradea a durat circa 11 luni. Reparațiile celui din Iași au un termen de 24 de luni.

Oradea a mai făcut asta. Pe 31 decembrie 2023, orașul a dat în folosință un lanț de șapte pasaje subterane în Centrul Civic, cu opt luni înainte de termenul contractual, fixat pentru august 2024. Investiția se apropia de 200 de milioane de lei, din fonduri europene, potrivit Adevărul.

În lume, termenele se măsoară în ore și zile

Marile orașe care nu își permit să închidă o arteră luni întregi lucrează în schimburi continue, cu elemente prefabricate și cu utilaje aduse special.

Pusă lângă aceste lucrări, lungimea fiecărui pasaj împărțită la durata șantierului arată ritmul de lucru.

Dacă termenele din contracte sunt respectate, Pasajul Alexandru cel Bun va fi gata în mai 2027. Tramvaiele se vor întoarce în Copou și Pasajul Socola va avea cinci benzi în martie 2028.

Pasajul subteran de pe Calea Aradului din Oradea va avea atunci un an și șapte luni de funcționare.