Pe strada Lăpușneanu, la câteva zeci de metri unul de altul, se află două dintre cele mai vechi cinematografe ale Iașului. Primul are pe acoperiș arbori de peste doi metri și o plasă publicitară uriașă întinsă peste fațadă, montată ca să ascundă tencuiala căzută. Al doilea nu mai există. În locul fostului Cinema Tineretului a rămas un teren cu moloz, după o demolare făcută în 2025 pentru un proiect oprit la 2%. Ambele clădiri au intrat în proprietatea municipiului în 2017, după un proces câștigat împotriva regiei de stat RADEF.
Pentru câteva generații de ieșeni, aceste săli au fost locul primei întâlniri, al primului chiul și al primului film fără părinți. Cei care au prins anii lor buni își amintesc, într-un reportaj Adevărul din 2023, de cozile interminabile de la Republica, Victoria, Tineretului sau Dacia. Adevărul le numise, încă din 2017, clădirile în care „oamenii se călcau în picioare”.
Nouă ani după preluare, Primăria Iași are un singur cinematograf redat publicului din cele patru câștigate în instanță. Un al doilea este un șantier depășit de termen, al treilea e un teren gol, iar al patrulea stă să cadă. Al cincilea, pe care municipalitatea nu a mai apucat să-l revendice, a devenit supermarket. În același interval, Timișoara a redeschis trei cinematografe istorice în doi ani și jumătate.
„Cinematograful Tineretului nici nu mai există”
După 1990, toate cinematografele de stat au rămas la RADEF RomâniaFilm, o regie centrală care le-a lăsat să se degradeze sau le-a închiriat. În Iași, Primăria a dat regia în judecată în noiembrie 2015, cerând cinci săli: Victoria, Republica, Tineretului, Dacia și Copou. Potrivit Ziarului de Iași, până în februarie 2016 municipalitatea amendase deja RADEF de cinci ori pentru fațada cinematografului Republica. Cinematograful Copou nici nu mai era al regiei: fusese vândut în decembrie 2010 cu un milion de lei, într-o tranzacție pe care chiar autoritățile ieșene o numeau „suspectă”.
Procesul a ajuns până la Înalta Curte și a fost câștigat. În august 2017, clădirile au trecut la municipiu, care le-a dat în administrarea Ateneului Național din Iași. Cu doi ani înainte, primarul interimar de atunci, Mihai Chirica, făcea un inventar sincer al patrimoniului pe care urma să-l primească. „Cinematograful Tineretului, după cum știți, nici nu mai există”, declara el pentru Digi24, în iulie 2015. Tot atunci constata că Cinematograful Copou fusese vândut.
Victoria: singura sală redată publicului
Construit în anii ’60 în Piața Unirii, Cinema Victoria a avut cea mai mare sală de film a orașului. În 2017, Chirica vedea aici viitoarea casă a Filarmonicii, care concerta atunci mai mult într-un mall. Clădirea s-a redeschis pe 5 decembrie 2019 ca Sala Unirii, după o lună de lucrări. Primarul a descris-o atunci, pentru România Liberă, fără menajamente.
„A arătat de la început ca o plăcintă așezată în centrul orașului.”
Mihai Chirica, primarul Iașului, la redeschiderea din 2019
Lucrările au continuat pe bucăți. În iunie 2022, Ateneul semna ordinul de începere pentru reparații de 1,5 milioane de lei și promitea redeschiderea „la începutul toamnei”, notează BZI. Au urmat licitații separate pentru fațadă și foaier. În decembrie 2024, 7iași constata că sala funcționa, dar la clădire încă se lucra. Astăzi, Sala Unirii funcționează ca sală polivalentă, în parteneriat cu Ateneul Național. Programul ei include teatru cu distribuții cunoscute, concerte de la muzică clasică la folclor, turnee de stand-up comedy, spectacole pentru copii și proiecții de film. Filmul, rațiunea pentru care clădirea a fost ridicată, a devenit una dintre cele cinci funcțiuni ale sălii. Victoria rămâne singura dintre cele patru clădiri preluate în care intră spectatori.
Trianon: 1.500 de locuri în 1929, arbori pe acoperiș în 2026
Cinematograful de pe Lăpușneanu a fost ridicat la sfârșitul anilor ’20 pe o parte din grădina Palatului Cuza. L-au finanțat doctorii S. Mihael Haimovici și S. Louis Mendel, după planurile arhitectului I. Schreiber. Avea 1.500 de locuri, ventilație și încălzire centrală, rarități pentru epocă. Numele lui a urmat istoria: în 1944 a devenit „Maxim Gorki”, iar în 1960 a primit numele străzii, „Republica”. În septembrie 2017, Primăria i-a redat numele de „Trianon”, ca parte a programului Centenar.
Au urmat randările. În ianuarie 2020, Chirica prezenta o sală de 757 de locuri, un cost de 28 de milioane de lei și 36 de luni de lucrări. Studiul de fezabilitate a fost aprobat în vara aceluiași an fără ca sursa de finanțare să fie asigurată. În aprilie 2023, primarul vedea în clădire fie viitorul sediu al Operei, fie un teatru de comedie.
Între timp, banii au mers pe hârtii și pe camuflaj. În 2024 Ateneul a plătit 98.294 de lei pentru expertiza tehnică și peste 43.000 de lei pentru plasa publicitară care acoperă fațada. În noiembrie 2025 a semnat un nou contract de proiectare. Astăzi clădirea arată dezolant: pereți căzuți, hidroizolație desprinsă și o grămadă de aparatură electronică, haine și mobilier aruncat. Deasupra ușilor stă firma nouă, „Cinema Trianon”.
În mai 2026, Comisia zonală a monumentelor istorice a respins proiectul. Motivul invocat era unul de regim juridic. Extinderea clădirii fusese proiectată pe un teren vecin, tot al Primăriei, care nu figura în certificatul de urbanism eliberat chiar de Primărie. Proiectanții au anunțat o alipire de terenuri și o nouă depunere. Ateneul a declarat că sursele de finanțare vor fi analizate după finalizarea proiectării.
Tineretului: de la Coloseul Bragadiru la un teren cu moloz
Clădirea a fost ridicată în 1905 pe locul unei bodegi numite Eldorado și a funcționat ca Berăria Bragadiru, loc de întâlnire pentru lumea mondenă, scriitori și artiști. După 1944 a devenit Cinematograful Tineretului, cu o sală mică, de circa o sută de locuri. Planul Ateneului era să reconstruiască fațada după modelul interbelic al „Coloseului Bragadiru”.
Calendarul acestui plan s-a mutat an de an:
- 2017. Directorul Ateneului, Andrei Apreotesei, anunța că vechea clădire va fi demolată „până la Crăciun”.
- Vara lui 2021. Chirica și Apreotesei țineau o conferință de presă pe Lăpușneanu, în fața ruinei, pentru lansarea documentației. La conferinţa de presă Mihai Chirica declara că „Fostul Cinematograf Tineretului a fost distrus datorită unui incendiu când era în grija Statului român. Am reuşit să obţinem această rămăşită din cinematograf şi a intrat în proprietatea Municipiului Iaşi. Vrem să refacem Cinematograful Tineretului, dar nu cum a fost mutilat pe vremea Comunismului, ci să refacem fosta clădire Bragadiru aşa cum exista ea în perioada Interbelică”, a precizat Mihai Chirica.
Randarea proiectului pentru fostul Cinema Tineretului. Autoritățile promiteau reconstruirea fațadei după modelul arhitectural interbelic al vechiului „Coloseu Bragadiru”, însă astăzi pe acel loc a rămas doar un teren viran - Februarie 2023. Ateneul promitea clădirea „la roșu” până la sfârșitul anului, pentru 1,2 milioane de euro.
- Ianuarie 2024. A fost emisă autorizația de construire, iar în februarie a urmat licitația de lucrări, de peste 21 de milioane de lei.
- Octombrie 2024. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a obligat Ateneul să reevalueze ofertele.
- 21 mai 2025. Ateneul a semnat contractul cu Grup Construcții Est pentru 16.240.099,24 lei, cu termen de 36 de luni. Valoarea totală a proiectului, aprobată de Consiliul Local, era de 27.084.906,05 lei, potrivit Agorapress.
La două săptămâni după semnare, pe 5 iunie 2025, o comisie specială de la București a retrocedat Parohiei „Banu” clădirea și terenul de aproape 850 de metri pătrați. Litigiul nu era nou. Parohia îl deschisese împotriva RADEF, iar Primăria preluase în 2016 locul regiei în proces, potrivit. Timp de nouă ani, municipalitatea a pregătit randări pentru un teren aflat în judecată. Constructorul apucase să demoleze clădirea. Ateneul a suspendat contractul la finalul lui septembrie 2025, la un grad de realizare de 2%.
În ianuarie 2026, Reporter de Iași scria că Mitropolia Moldovei și Bucovinei ar fi cerut o chirie de 16.000 de euro pe lună pentru continuarea lucrărilor. Primăria invoca „moralitatea”, amintind că în 2023 cedase gratuit Mitropoliei 8 hectare în Moara de Vânt. Parohia Banu a răspuns, printr-un comunicat publicat pe Doxologia, că nu a condiționat cedarea terenului de vreo chirie și că susține continuarea proiectului.
În iulie 2026, părțile au semnat protocolul de predare-primire, iar Chirica anunța reluarea lucrărilor „în câteva săptămâni”. Reporter de Iași nota în aceeași săptămână că hotărârea de Consiliu Local necesară preluării fusese amânată din aprilie și ar fi putut fi votată în iulie sau august. Până la finalul lunii septembrie, reluarea lucrărilor nu fusese anunțată public. Pe Lăpușneanu, între Palatul Cuza și Trianon, rămâne un gol în frontul străzii.
Dacia: 18 luni care durează de doi ani și jumătate
Construit între 1984 și 1987 în Alexandru cel Bun, Cinema Dacia a fost cinematograful de cartier pentru zeci de mii de oameni care nu mai coborau în centru pentru un film. În 2017, sala avea 250 de locuri, iar Primăria plănuia să o transforme într-un spațiu pentru copii, cu o școală de balet.
Proiectul a fost aprobat în 2019, cu bani dintr-un împrumut de la BERD. În decembrie 2023, Primăria a semnat contractul cu firma Amina and S Group LLC din Azerbaidjan, aflată la primul proiect în România. Valoarea era de 14.867.635,62 lei, iar durata de 18 luni. „Sperăm ca până la sfârșitul anului viitor să avem lucrările spre finalizare”, declara Chirica atunci. Amplasamentul a fost predat constructorului pe 1 februarie 2024.
La șapte luni după începerea lucrărilor, Primăria a atribuit direct un contract de peste 140.000 de lei pentru adaptarea proiectului tehnic la condițiile pompierilor. În mai 2025, Apreotesei explica că partea din spate fusese demolată pentru lărgirea scenei, ca să găzduiască teatru și operă. Termenul contractual a expirat în vara lui 2025. Nu a fost anunțată public nicio dată de inaugurare.
În schimb, Cinematograful Dacia din cartierul clujean Mănăștur a fost reabilitat de Primăria Cluj-Napoca datorită implicării clujenilor în ”Bugetarea participativă”. Costurile totale ale investiției au fost de 4.766.937,42 lei (TVA inclus).
Copou: cel mai mare Mega Image din Iași
Al cincilea cinematograf revendicat în 2015 nu a mai putut fi recuperat, pentru că RADEF îl vânduse în decembrie 2010. La redeschiderea Victoriei, în decembrie 2019, Chirica spunea că „cineva va descoperi adevărul despre acea vânzare a cinematografului Copou”. Tot atunci anticipa că fostul cinematograf va ajunge un supermarket.
Previziunea s-a împlinit un an mai târziu. În decembrie 2020, Mega Image a deschis în fostul Cinema Copou, pe Bulevardul Carol I nr. 48, cel mai mare magazin pe care îl are în oraș. Retailerul a închiriat clădirea pentru 20 de ani de la firma Bax Serv SRL, potrivit Dezvăluirea.
Cinema Ateneu: filmul s-a mutat în Tătărași
Singurul cinematograf public cu program constant din Iași funcționează într-o clădire care nu a fost niciodată cinematograf. Pe 20 octombrie 2017, Ateneul Național a deschis Cinema Ateneu în propria sală din Tătărași, după o promisiune făcută regizorului Cristian Mungiu. Pentru echiparea sălii, Consiliul Local aprobase 100.000 de euro. A fost primul cinematograf de stat inaugurat în România după 1990, iar din 2018 face parte din rețeaua Europa Cinemas. Vara, Ateneul proiectează filme și pe terasă, la Rooftop Cinema.
În 2025, Ateneul a lansat cel mai mare proiect cu fonduri nerambursabile din istoria sa, „Reintegrarea cinematografelor publice în viața culturală a Iașului și Chișinăului”. Proiectul are 1.665.886,65 de euro prin programul Interreg NEXT România–Republica Moldova, pentru perioada 2025–2027. Din cele patru cinematografe publice pe care Iașul le are de reintegrat, două nu au încă o clădire în care să intre publicul.
Timișoara: trei săli în doi ani și jumătate
Primăria Timișoara a pornit de la aceeași moștenire RADEF. A redeschis Cinema Victoria în septembrie 2022, Cinema Timiș în octombrie 2023 și Cinema Studio în decembrie 2024, potrivit unui comunicat al municipalității. Cele trei săli au împreună aproape 1.000 de locuri și au adunat peste 162.000 de spectatori până la finalul lui 2024, la aproape 2.000 de proiecții și evenimente. Alte două cinematografe sunt în lucru.
În aceeași perioadă, Iașul a schimbat trei destinații pentru Trianon, trei termene pentru Tineretului și a depășit un termen de 18 luni la Dacia.
Stadiul fiecărui cinematograf în septembrie 2026
| Cinematograf | Ce s-a promis | Stadiul actual |
|---|---|---|
| Victoria (Sala Unirii) | Sediu pentru Filarmonică (2017), apoi sală multifuncțională | Funcțională din decembrie 2019; sală polivalentă pentru teatru, concerte, stand-up, spectacole pentru copii și film |
| Trianon (fost Republica) | Sală de 757 de locuri, 28 de milioane de lei (2020); Operă sau teatru de comedie (2023) | Ruină; proiect respins de Comisia monumentelor în mai 2026; fără finanțare |
| Tineretului (Coloseul Bragadiru) | Demolare „până la Crăciun” (2017); clădire „la roșu” până la finalul lui 2023 | Demolat; teren retrocedat Parohiei Banu; contract suspendat la 2% |
| Dacia (Ateneul Copiilor) | Lucrări gata în 18 luni, din februarie 2024 | Termen depășit din vara lui 2025; neinaugurat |
| Copou | Revendicat în instanță (2015) | Vândut de RADEF în 2010; din decembrie 2020, cel mai mare magazin Mega Image din Iași |
În 2019, la redeschiderea Victoriei, Chirica spunea că reacția ieșenilor se împarte în două. „Cel care plânge plânge că a trebuit să stăm 30 de ani”, declara el. Cel care râde, adăuga primarul, se bucura că preluarea se încheiase de doi ani. Între timp au mai trecut șapte ani, iar de la preluare, nouă.
Unde ai văzut primul film la cinema în Iași?
