În noaptea de 2 spre 3 august 2026, Primăria Municipiului Iași a implementat o măsură administrativă excepțională: oprirea sistemului de iluminat public în Iași după miezul nopții. Decizia a fost fundamentată pe necesitatea reducerii consumului de electricitate, în contextul declarării stării de alertă energetică la nivel național. Cu toate acestea, restricția a fost anulată în mai puțin de 24 de ore. O analiză a datelor și a derulării evenimentelor indică faptul că măsura a generat efecte adverse imediate privind siguranța publică, forțând municipalitatea să își revizuiască strategia.
Decizia de a restricționa iluminatul stradal a survenit ca răspuns la o criză energetică reală, România confruntându-se cu un deficit care necesită importuri semnificative. Argumentația inițială a Primăriei Iași s-a bazat pe estimări tehnice concrete privind reducerea consumului.
Conform datelor furnizate de municipalitate, oprirea rețelei de iluminat genera: o economie estimată la 10 MWh pe noapte și un consum echivalent cu necesarul zilnic pentru aproximativ 2.000 de unități locative.
Aceste cifre au reprezentat justificarea cantitativă pentru implementarea măsurii, oferind o perspectivă clară asupra resurselor economisite la nivel local și a impactului asupra facturii energetice a orașului.
Problema sincronizării cu vârful de consum național
Deși economia de 10 MWh este o certitudine matematică, specialiștii din sectorul energetic au subliniat o discrepanță majoră între orarul opririi iluminatului și nevoile reale ale sistemului energetic național.
Restricția a fost programată să înceapă după ora 0.00. Cu toate acestea, datele de consum indică faptul că intervalul critic, caracterizat prin suprasolicitarea rețelei, se înregistrează între orele 20.00 și 23.00.
Astfel, tăierea iluminatului după miezul nopții, deși a generat o economie la bugetul local, a avut un impact redus asupra stabilizării sistemului energetic național în orele de vârf. Măsura a părut mai degrabă un compromis administrativ, evitând întreruperea iluminatului în perioadele cu trafic intens, dar ratând obiectivul principal de a degreva rețeaua națională atunci când aceasta era cel mai vulnerabilă.
Consecințele aplicării măsurii s-au resimțit imediat în planul siguranței publice. În absența iluminatului stradal, arterele și trotuarele au depins exclusiv de lumina farurilor, a semafoarelor pe galben intermitent și a reclamelor luminoase.
Efectul direct a fost o creștere a sentimentului de insecuritate în rândul cetățenilor, manifestat printr-un val de reacții negative pe platformele de socializare. Mai important, riscurile anticipate s-au concretizat rapid. Un incident raportat în timpul nopții a implicat incendierea unui spațiu comercial de către persoane neidentificate, profitând de întuneric. Inspectoratul pentru Situații de Urgență a confirmat declanșarea focului intenționat, validând temerile privind o posibilă creștere a infracționalității în lipsa iluminatului de siguranță.
În fața criticilor și a incidentului raportat, primarul Mihai Chirica a apărat inițial decizia, invocând responsabilitatea civică în contextul crizei energetice, respingând totodată asocierile cu practicile regimului comunist: „Este simplu să nu-ți pese de nimic, să stai tolănit cu o bere în față și să privești cum totul în jurul tău se prăbușește”.
Totuși, realitatea din teren a determinat o schimbare rapidă de direcție. Luni, 3 august, la ora 16.30, Primăria a anunțat anularea măsurii în forma sa inițială. Noua dispoziție stabilește un program diferit: iluminatul public va fi pornit abia la ora 23.30, funcționând până la ora 5.30 dimineața.
