România a reușit menținerea unei alocări de 4,7 miliarde de euro din fonduri PNRR autostrăzi și căi ferate, în urma unor negocieri recente cu Comisia Europeană. Deși anunțul oficial, transmis de Ministerul Transporturilor, este prezentat ca un succes, contextul este unul de criză: această recalibrare a fost necesară pentru a evita pierderea sumelor din cauza întârzierilor acumulate pe șantierele majore.
Anunțul secretarului de stat Horațiu Cosma confirmă că România va păstra întreaga componentă nerambursabilă de 2,1 miliarde de euro dedicată transporturilor. Totuși, această victorie are în spate o realitate administrativă dificilă: autoritățile au trebuit să obțină o modificare a modului de decontare pentru a evita blocarea plăților.
Conform noilor termeni, lucrările realizate până la data de 31 august pe tronsoanele A7 (Bacău – Pașcani) și A1 (Margina – Holdea) vor putea fi decontate proporțional. Practic, statul român a obținut o „gură de oxigen” prin flexibilizarea regulilor europene, ceea ce înseamnă că progresul parțial pe șantier devine acum suficient pentru a atrage tranșe de plată, eliminând riscul ca o simplă întârziere pe un singur lot să blocheze finanțarea pentru întregul proiect.
Proiectele vizate și realitatea din teren
Deși finanțarea rămâne asigurată, provocarea se mută de la birocrație la capacitatea reală de execuție a constructorilor. Prioritățile asumate prin PNRR rămân aceleași, însă termenele sunt strânse:
- Autostrada A7 (Autostrada Moldovei): Toate loturile de pe tronsonul Focșani – Bacău – Pașcani rămân sub incidența finanțării PNRR.
- Autostrada A1: Lotul Margina – Holdea rămâne critic pentru conectivitatea cu vestul Europei.
- Magistrala feroviară Cluj – Oradea: Primele două loturi sunt acoperite din granturi.
- Autostrada Bacău – Pașcani: Susținută prin componenta de împrumut a PNRR.
Este important de înțeles că această „menținere” a fondurilor nu este o simplă formalitate, ci rezultatul unor presiuni constante din partea Bruxelles-ului privind nerespectarea graficelor de execuție.
România s-a confruntat în ultimele 12 luni cu dificultăți în gestionarea a numeroase proiecte de infrastructură, cauzate atât de birocrația internă (avize, exproprieri), cât și de capacitatea limitată a constructorilor. Modificările agreate acum reprezintă, în esență, un vot de încredere condiționat din partea Comisiei Europene. Dacă până la finele lunii august progresele pe A7 și A1 nu vor fi vizibile, România va rămâne din nou în situația de a risca pierderea acestor bani, indiferent de flexibilitatea regulilor de decontare.
