Parcul C.A. Rosetti, deschis parțial după trei ani de întârziere și două procese la Tribunalul Iași: de la 6 la aproape 14 milioane de lei

Promisiunea din 2019

Proiectul „Reabilitare și modernizare zona de agrement C.A. Rosetti” a fost lansat de Primăria Municipiului Iași în noiembrie 2019, cu o cofinanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul Programului Operațional Regional 2014–2020, axa dedicată reconversiei terenurilor degradate. Pe o suprafață de 17.912 metri pătrați — aproximativ 1,8 hectare, din care peste 90% urma să devină spațiu verde — municipalitatea își propunea să demoleze clădirile degradate de pe teren, să amenajeze alei pietonale, zone de sport, locuri de joacă, piste de biciclete, un amfiteatru transformabil iarna în patinoar, rețea Wi-Fi, sisteme de supraveghere și mobilier urban.

Contractul de execuție, în valoare de 6.135.287,64 lei fără TVA, a fost semnat la 4 mai 2020 cu firma Con Ted Company SRL. Tot atunci, primarul Mihai Chirica a semnat și ordinul de începere a lucrărilor. Termenul de finalizare prevăzut în contract era de 24 de luni, ceea ce fixa data predării pentru vara anului 2022.

Zece acte adiționale și un termen depășit cu peste trei ani

În vara anului 2022, când parcul ar fi trebuit dat în folosință, lucrările se aflau, potrivit constatărilor presei locale, într-un stadiu incipient: pe teren crescuseră buruieni de aproape doi metri, mai multe cabluri electrice traversau suprafața fără a fi îngropate, iar amfiteatrul din zona centrală era inundat. Potrivit datelor făcute publice de 7IAȘI, Primăria nu a aplicat penalități și nu a solicitat rezilierea contractului, ci a optat pentru o serie de suplimentări succesive.

La acestea se adaugă un contract separat, pentru dotarea parcului cu mobilier urban și echipamente, atribuit firmei CNC Romcenter SRL la o valoare de 3.187.822 lei, ulterior suplimentat cu până la 15%. Cumulate, lucrările și dotările au ridicat valoarea totală a investiției la aproape 14 milioane de lei, din care circa 13,3 milioane reprezintă fonduri nerambursabile.

Un specialist în achiziții publice consultat de publicație arăta că, după primele întârzieri, o autoritate contractantă responsabilă avea la dispoziție un instrument legal: emiterea unui document constatator negativ, care ar fi putut atrage excluderea constructorului de la procedurile de achiziție publică pentru o perioadă de până la trei ani. Instrumentul nu a fost folosit, iar valoarea contractului a fost majorată prin acte adiționale succesive. Constructorul respinge responsabilitatea pentru întârzieri.

„Nu e vina mea, Primăria a schimbat proiectul.”

Cornel Brînză, administratorul Con Ted Company SRL, citat de ReporterIS

47.000 de lei pentru un totem care nu funcționează

În februarie, acest an, prețurile plătite pentru dotarea parcului au ajuns în atenția consilierilor locali, prin proiectul de hotărâre privind completarea inventarului domeniului privat al municipiului cu bunurile recepționate în cadrul investiției. Lista, detaliată în procese-verbale întocmite încă din 2024 și făcută publică de 7IAȘI, conține o serie de echipamente achiziționate la prețuri semnificativ mai mari decât cele disponibile în comerțul curent.

Pentru zece totemuri digitale — panouri informative cu afișaj tactil — Primăria a plătit 47.091 lei plus TVA bucata, în condițiile în care echipamente similare se comercializează, potrivit verificărilor publicate, la prețuri cuprinse între 7.000 și 11.000 lei. Pentru cele zece panouri, suma totală depășește 100.000 de euro. Un leagăn „tip cuib” a costat 30.156 lei plus TVA, iar un leagăn simplu — 7.308 lei.

Cele 14 pergole au fost recepționate la 23.656 lei bucata, cu o valoare totală de peste 331.000 de lei. O „groapă pentru nisip” formată din patru scânduri prinse de o șapă de beton de doi metri pătrați a costat peste 10.000 de lei plus TVA. Băncile „inteligente”, cu port USB și încărcare solară, disponibile online în jurul valorii de 15.000 de lei, au fost achiziționate la prețuri între 30.236 și 39.907 lei bucata.

Totemurile digitale pentru care s-au plătit aceste sume nu reacționează la atingere nici la momentul deschiderii parcului.

La o lună de la deschidere: mlaștină, rugină și bandă izolatoare

Accesul în parc a fost permis în primăvara acestui an, deocamdată doar prin intrarea dinspre strada Brândușa; poarta principală, dinspre C.A. Rosetti, a rămas închisă. La scurt timp după deschidere, presa locală și grupul civic „În Stradă” au documentat o serie de deficiențe. O porțiune din zona de joacă, pe care fuseseră montate un leagăn, un balansoar și o bancă, s-a transformat într-o mlaștină alimentată de o sursă de apă a cărei proveniență — conductă spartă sau fir de apă subteran — nu a fost identificată. Suprafața de contact a pistei de skateboard, un placaj OSB vopsit, s-a desprins în mai multe locuri. Unele corpuri de iluminat ruginiseră, cu contacte electrice izolate cu bandă adezivă desprinsă. Patinoarul din centrul parcului rămăsese neterminat și acoperit cu deșeuri de la materialele de construcții.

Grupul civic „În Stradă”, care a publicat un material video pe acest subiect și a anunțat că ia în calcul sesizări către instituții europene, rezuma astfel investiția:

„Modernizarea parcului C.A. Rosetti costa inițial un milion de euro și trebuia să fie gata în 2022. Șase ani mai târziu, investiția a ajuns la trei milioane de euro (…) iluminatul lipit cu scotch, cișmele care nu funcționează, elementele de mobilier prinse șubred în șuruburi și aspectul general dezolant.”

Grupul civic „În Stradă”

Întrebată despre aceste constatări, Primăria a oferit un răspuns care contrastează cu situația din teren.

„Proiectul e finalizat, s-a făcut recepția și se lucrează la documentația de predare-primire (…). Până în acest moment nu au fost identificate probleme. (…) Estimăm că în luna iunie vom putea deschide oficial parcul din C.A. Rosetti.”

Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași

Firma și omul din spatele ei

Con Ted Company SRL, firma care a executat lucrările, este controlată de omul de afaceri Cornel Brînză și a fost, în ultimii ani, beneficiara mai multor contracte cu Primăria Iași, pentru amenajarea unor locuri de joacă și reabilitarea unor clădiri. În 2024, societatea a raportat o cifră de afaceri de peste 19,3 milioane de lei și un profit net de aproximativ 2,7 milioane de lei.

Firma sa anterioară, Ted Construct SRL, a ajuns în insolvență cu datorii de circa 2,8 milioane de lei la bugetul de stat, pe fondul unei anchete DIICOT privind mai multe operațiuni financiare. Într-un dosar penal vizând documente prezentate la licitații organizate de Spitalul „Sf. Spiridon”, Institutul Regional de Oncologie și Direcția Județeană de Drumuri — în valoare totală de peste 2,5 milioane de euro — procurorii au dispus, în iunie 2023, clasarea, faptele fiind prescrise; în lipsa unei condamnări, instanța a fost sesizată doar pentru desființarea înscrisurilor considerate falsificate.

Mai recent, în 2026, Primăria comunei Ciurea a acuzat firma că ar fi depus documente false la o licitație de 1,2 milioane de euro — acuzație pe care Cornel Brînză o respinge, susținând că documentația de atribuire a fost interpretată eronat. Tot ANAF a stabilit venituri nejustificate în cazul soției și al fiicei omului de afaceri, decizii contestate în instanță.

Un parc, două procese și o factură neplătită

Litigiul actual a pornit de la ultima tranșă de plată. Potrivit documentelor depuse la Tribunalul Iași, Primăria a respins la plată suma de 192.574,51 lei din factura emisă de constructor, după ce ADR Nord-Est a declarat o parte din cheltuieli neeligibile. Con Ted Company SRL a chemat municipalitatea în judecată, cerând ca suma să fie achitată din bugetul local — invocând OUG 36/2023, potrivit căreia cheltuielile declarate neeligibile se suportă din bugetele proprii ale beneficiarilor.

„Consecințele juridice ce decurg din refuzul de finanțare nu au efecte asupra contractului (…) suma datorată nu se mai achită din finanțări externe, ci din bugetul instituției.”

Din acțiunea depusă de Con Ted Company SRL la Tribunalul Iași

În paralel, Primăria a deschis propriul proces împotriva ADR Nord-Est, instituția care a blocat finanțarea pe motiv că articolele din devizul de lucrări nu corespund cu oferta financiară prezentată la licitația din 2020. Dacă instanța dă câștig de cauză constructorului, diferența urmează să fie acoperită din taxele și impozitele plătite de ieșeni, nu din fonduri europene.

În timp ce dosarul Rosetti se află în această fază, primarul Mihai Chirica a prezentat public, pe pagina sa de Facebook, un grad ridicat de absorbție a fondurilor europene de care a beneficiat municipalitatea. Întrebările rămân deschise: cine răspunde pentru cei peste trei ani de întârziere, pentru diferența de preț și pentru lucrările care s-au degradat în prima lună după deschidere — și cine plătește, în final, factura.