Economia județului Iași a depășit, în 2024, praguri istorice: o cifră de afaceri cumulată estimată la peste 54 de miliarde de lei și un profit net agregat de peste șase miliarde, susținute de un sector IT care exportă software de sute de milioane de euro pe an. În paralel, 2025 a adus un număr-record de firme nou-înființate — peste 6.500 — dar și mai multe dizolvări decât în anul precedent, iar primele luni din 2026 confirmă o încetinire. Tabloul antreprenorial al Iașului arată, în cifre, un oraș care produce valoare și se maturizează, dar care intră într-o etapă de ajustare.
Tabloul general: un județ care nu mai trăiește din lohn
Conform datelor din bilanțurile depuse pentru anul 2024, firmele cu sediul în județul Iași au generat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 54 de miliarde de lei — în jur de 10,8 miliarde de euro — aproape dublu față de nivelul din 2018, potrivit datelor agregate din situațiile financiare publice. Productivitatea medie a urcat la peste 440.000 de lei cifră de afaceri per angajat, un indicator care descrie o economie care nu mai este, în structura ei, una de simplă producție pe comandă, ci una în care serviciile de înaltă calificare cântăresc tot mai mult.
Reperul oficial cel mai recent vine de la Camera de Comerț și Industrie (CCI) Iași, care, pentru ediția anterioară a „Topului Firmelor”, a analizat 28.167 de bilanțuri ale societăților cu sediul în județ; dintre acestea, 22.914 au avut o cifră de afaceri diferită de zero, fiind considerate active. Per ansamblu, companiile ieșene depășiseră deja, în 2023, pragul de nouă miliarde de euro la cifra de afaceri — o bază pe care anul 2024 a consolidat-o.
Demografia afacerilor: record la înființări, semnale la închideri
Anul 2025 a fost, statistic, cel mai bun an pentru înmatriculări din ultimul deceniu. Potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), în județul Iași au fost înființate 6.576 de firme noi, cu 36,32% mai multe decât în 2024 (4.824) — cea mai mare creștere procentuală dintre județele mari ale țării și un ritm net peste media națională, de circa 23%. Iașul a fost al cincilea județ ca număr de înmatriculări, după București, Ilfov, Cluj și Timiș, și a rămas motorul de business al regiunii Nord-Est.
Demografia firmelor din Iași — 2025
Cifrele descriu un mediu care, în formularea președintelui CCI Iași, Paul Butnariu, „nu stă pe loc”: antreprenorii deschid, închid, suspendă și revin.
„Firmele care intră în insolvență nu sunt paria economiei, iar tabloul se poate schimba de la un an la altul. Dacă ne uităm și la cele nou înființate, vom vedea că au apărut mult mai multe firme noi.”
Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași
Reversul dinamismului a devenit însă mai vizibil la începutul lui 2026. În primul trimestru, în județ au fost înregistrate 628 de dizolvări — cu peste 33% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025 — alături de 840 de radieri și 280 de suspendări, ceea ce a plasat Iașul pe locul al treilea la nivel național în topul firmelor care și-au oprit sau încheiat activitatea. Domeniile cele mai afectate sunt comerțul, construcțiile, agricultura și HoReCa — aceleași în care se concentrează și majoritatea închiderilor la nivel național, pe fondul presiunii fiscale și al scăderii cererii.
Motorul: software la comandă și „exportul de inteligență”
Ceea ce diferențiază Iașul de alte centre regionale este sectorul IT&C, care în 2024 a depășit pragul de 860 de milioane de euro venituri totale. Coloana vertebrală rămâne realizarea de software la comandă: 1.509 firme active au generat 573,7 milioane de euro — două treimi din întreg sectorul — chiar dacă numărul de angajați din acest segment a stagnat ușor, la 8.765 de salariați (−0,6%).
În jurul acestui nucleu, structura s-a diversificat. Consultanța și managementul IT au adus 153,19 milioane de euro (+18%) și au fost principalul furnizor de locuri de muncă noi, ajungând la 2.379 de salariați (+14,3%). Cea mai spectaculoasă ascensiune a venit însă dintr-o zonă până acum discretă: dezvoltarea de jocuri pe calculator, ale cărei venituri au urcat de la 25,1 la 40,33 milioane de euro într-un singur an (+60,5%), urcând pe locul al treilea în clasamentul intern al sectorului. La polul opus, telecomunicațiile (−11% firme) și prelucrarea datelor au pierdut personal, semn al automatizării unor activități.
În context național, Iașul găzduiește aproximativ 1.719 firme de software la comandă — al treilea pol al țării, după București (7.810) și Cluj (4.035) — și se situează pe locul al patrulea ca număr de angajați în IT, cu circa 8.600 de salariați. Per total, ecosistemul IT&C local numără peste 2.900 de firme.
Există însă și un risc care planează asupra întregului sector. Potrivit studiului anual al patronatului ANIS, eliminarea facilităților fiscale pentru IT de la 1 ianuarie 2025 reduce profitabilitatea companiilor cu un procent cuprins între −8,8% și −17,6%, cu impactul cel mai dur asupra IMM-urilor, care reprezintă 97% din industrie după numărul de firme. Cum aproximativ trei sferturi din veniturile IT-ului românesc provin din exporturi, sectorul este, în egală măsură, puternic și expus la deciziile fiscale interne și la ciclurile economiei globale.
Ancorele economiei: cine face cifra
Peisajul economic al județului rămâne dominat de câteva companii solide din auto, IT, farmaceutică și distribuție. Cele mai puternice 11 firme ieșene au cumulat, în 2024, o cifră de afaceri de peste șase miliarde de lei (+9%) și un profit net de peste 446 de milioane de lei.
| Companie | Domeniu | Cifră afaceri | Profit net | Angajați |
|---|---|---|---|---|
| Phinia Delphi România | Componente auto (Miroslava) | 1,71 mld. lei | 46,2 mil. lei | peste 2.000 |
| Amazon Development Center | IT / software | cca 802 mil. lei | pierdere −29,5 mil. lei | cca 3.424 |
| Antibiotice SA | Farmaceutică | cca 675 mil. lei | 51,7 mil. lei | aprox. constant |
| Conex Distribution | Distribuție piese auto | 654,6 mil. lei | 32 mil. lei | 686 |
| Lincor Trans | Transport / expediții | 355,3 mil. lei | 113 mil. lei | 31 |
Topul spune, singur, câteva lucruri despre structura economiei locale. Liderul — Phinia Delphi, fosta divizie Delphi Technologies — este o subsidiară americană și cel mai mare exportator al județului. Al doilea clasat, Amazon, este cel mai mare angajator privat, dar a încheiat 2024 cu pierderi și cu un personal redus cu 9%, în linie cu valul global de restructurări din tehnologie. Iar marja neobișnuită a Lincor Trans — un profit net de 113 milioane de lei la 31 de angajați — arată cât de diferite pot fi modelele de afaceri sub aceeași umbrelă județeană.
Trei modele antreprenoriale, trei traiectorii
Conex Distribution este cazul clasic de afacere ieșeană construită de la zero. Fondată în 2003 de familia Prisecaru, firma specializată în distribuția de piese, consumabile și accesorii auto a ajuns să comercializeze peste 300 de branduri către circa 9.000 de magazine și service-uri, printr-o rețea de peste 30 de centre logistice regionale. Este, după cifra de afaceri pe 2024, cea mai mare companie românească antreprenorială din județ — o demonstrație că un business cu capital local poate concura la nivel național fără a depinde de un investitor străin.
Antibiotice SA, cu acționar majoritar Ministerul Sănătății (53,02%), oferă un exemplu de creștere sustenabilă: cifra de afaceri a urcat cu 12% în 2024, iar profitul net cu 26%, cu un număr de angajați aproape constant. Producătorul, lider național în farmaceutică, și-a fixat ținta de a ajunge la o cifră de afaceri de 250 de milioane de euro până în 2030, mizând pe extinderea producției de medicamente critice.
Amazon Development Center ilustrează cealaltă față a unei economii dependente de exportul de servicii. Centrul ieșean a rămas cel mai mare angajator privat din județ, dar volatilitatea globală a sectorului tech s-a tradus, la nivel local, în pierderi contabile și în concedieri — un semnal că dimensiunea nu garantează automat stabilitatea.
Vulnerabilități și perspective
Dincolo de cifrele record, mediul de afaceri ieșean rămâne marcat de câteva fragilități structurale. Prima, invocată constant de antreprenori și de mediul economic, este lipsa unei legături prin autostradă cu vestul țării și al Europei — un handicap pe care economia locală l-a compensat, până acum, prin exportul de software, mai puțin sensibil la infrastructura rutieră, dar resimțit acut de industrie și de distribuție.
A doua este presiunea fiscală asupra firmelor mici. Așa cum atrage atenția conducerea CCI Iași, structura economiei se sprijină pe sute de mii de microîntreprinderi care abia încep să se capitalizeze; menținerea plafoanelor și a unui cadru predictibil ar fi, în această logică, condiția pentru ca ele să crească și să devină IMM-uri solide. A treia este chiar concentrarea pe IT și pe exporturi: un avantaj competitiv în anii de creștere, dar și o expunere directă la deciziile fiscale interne și la ciclurile piețelor externe.
Citite împreună, datele conturează un an al ajustărilor. Iașul a închis 2024 și 2025 cu cifre care îl așază între cei mai dinamici poli economici ai țării, dar începutul lui 2026 — cu dizolvări în creștere și un sector tehnologic care dă primele semne de stagnare — arată că maturizarea economiei locale va fi testată, în perioada următoare, nu de capacitatea de a crește, ci de cea de a rezista.
