Primăria Municipiului Iași a inițiat demersurile legale pentru ocuparea posturilor din consiliile de administrație (CA) la Termo-Service S.A. și Compania de Transport Public (CTP) Iași.
Dincolo de îndeplinirea unor obligații prevăzute de legislația privind guvernanța corporativă, se ridică semne de întrebare privind transparența și corectitudinea întregului proces de desemnare a acestor reprezentanți care vor câștiga sume cu mult peste media veniturilor unui salariat.
Cele două proceduri diferă ca anvergură și calendar, însă ambele se desfășoară sub incidența noilor rigori impuse de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Reconfigurare parțială a consiliului la Termo-Service
La Termo-Service S.A., compania responsabilă de sistemul centralizat de termoficare și de administrarea fondului locativ, procedura vizează completarea unui loc vacant.
În prezent, forul decizional al Termo-Service funcționează cu patru membri: Vasile Tiron, Cristian Băran, Marilena Maria Bîrlu și Gheorghe Cristian Filip. Din punct de vedere financiar, indemnizațiile și salariile la nivelul conducerii companiei se prezintă astfel:
- Managementul executiv: Conform declarației de avere depuse în anul 2024, directorul general al Termo-Service, Alin Aivănoaei, a raportat un venit salarial mediu de 31.164 lei/lună.
- Indemnizațiile CA: Pentru membrii Consiliului de Administrație, datele publice indică o componentă fixă a indemnizației cuprinsă între 4.000 și 6.000 de lei lunar.
- Componenta variabilă: La indemnizația fixă se pot adăuga componente variabile, acordate în funcție de îndeplinirea unor indicatori de performanță stabiliți prin contractul de mandat.
Selecție integrală pentru mandatul 2026–2030 la CTP Iași
Spre deosebire de situația punctuală de la Termo-Service, la Compania de Transport Public Iași procedura vizează numirea unui nou Consiliu de Administrație în integralitatea sa (cinci membri), pentru mandatul 2026–2030.
Legislația specifică guvernanței corporative obligă autoritățile publice tutelare să demareze aceste proceduri cu minimum șase luni înainte de expirarea mandatelor aflate în curs (care se vor încheia în luna noiembrie 2026). Pentru asigurarea conformității, comisia de selecție constituită la nivelul Primăriei va include, în mod obligatoriu, un expert independent specializat în recrutarea resurselor umane. Documentația și comunicarea instituțională cu AMEPIP vor fi coordonate direct de către Primarul municipiului Iași, conform mandatului acordat prin proiectul de hotărâre.
La nivelul CTP, cheltuielile cu managementul superior au înregistrat recent ajustări financiare:
- Conducerea executivă: Venitul salarial al directorului general, Cristian Stoica, a fost revizuit descendent în ultima perioadă, ajungând de la peste 18.000 de lei la aproximativ 13.396 lei net lunar.
- Indemnizațiile CA: În prezent, un membru al Consiliului de Administrație la CTP încasează o indemnizație fixă de aproximativ 6.300 de lei lunar.
Dincolo de cifrele seci, aceste remunerații scot în evidență o discrepanță etică și economică majoră față de nivelul de trai al comunității. Într-un județ în care salariul mediu net abia depășește pragul de 5.200 de lei, faptul că un director de companie municipală încasează lunar echivalentul a șase astfel de salarii — depășind pragul de 31.000 de lei — provoacă o reacție legitimă de indignare în rândul populației. Această prăpastie este și mai vizibilă în raport cu mediul privat local:
-
Deconectarea de performanță: În companiile private, veniturile de top sunt condiționate de profitabilitate și eficiență riguroasă. La stat, indemnizațiile de mii de lei pentru câteva ore de ședință lunară sunt decuplate de calitatea serviciilor oferite cetățeanului.
-
Standarde duble: Un manager din sectorul privat cu responsabilități similare încasează adesea sume mai mici, fiind supus unui risc mult mai mare de demitere în cazul neîndeplinirii indicatorilor.
-
Povara pe contribuabil: Aceste „salarii de lux” sunt susținute direct din buzunarul ieșeanului, fie prin subvenții de la bugetul local, fie prin tarifele plătite pentru transport sau căldură.
În esență, asistăm la crearea unui grup restrâns de privilegiați care par să trăiască într-o cu totul altă realitate economică față de restul orașului. În timp ce ieșeanul de rând simte presiunea fiecărei facturi sau a scumpirilor de la raft, bunăstarea acestor șefi este securizată prin „pixul” politic. Este o formă de protecție socială de lux, care îi ține pe acești puțini aleși la adăpost de grijile financiare ce apasă, zi de zi, pe umerii restului comunității.
Rolul administrativ și importanța selecției
Membrii unui consiliu de administrație nu au rol doar consultativ, ci aprobă bugetele de venituri și cheltuieli, validează planurile anuale de achiziții, stabilesc strategiile de extindere a serviciilor (precum noile rute metropolitane la CTP sau planul de reabilitare a rețelelor primare la Termo-Service) și avizează organigramele de personal.
Rămâne de văzut în ce măsură noile rigori impuse de AMEPIP vor aduce o reformă reală la Iași sau vor reprezenta doar un simplu exercițiu de imagine. Dincolo de paravanul guvernanței corporative și al comisiilor de selecție, istoria recentă a administrației locale ne amintește o realitate incomodă: până acum, aceste fotolii bănoase au fost, aproape invariabil, rezultatul direct al unor negocieri desfășurate în culisele politicii.
Împărțite mai degrabă pe baza algoritmilor de coaliție decât pe criteriul competenței manageriale, pozițiile din consiliile de administrație au funcționat tradițional ca monedă de schimb sau ca recompensă pentru fidelitatea față de putere.
Așadar, adevăratul test al acestor noi proceduri nu va fi bifarea unor pași birocratici, ci capacitatea de a demonstra, măcar în al doisprezecelea ceas, că CV-ul profesional poate bate carnetul de partid.
