Integrarea Inteligenței Artificiale în agricultura ieșeană. De la provocări de adaptare la finanțări pentru ferme digitale

Într-un context marcat de reconfigurarea lanțurilor globale de aprovizionare și de incertitudini geopolitice, securitatea alimentară devine o temă centrală în politicile publice. Reprezentanții mediului academic și experții în dezvoltare regională susțin că menținerea productivității sectorului agricol necesită tranziția către integrarea Inteligenței Artificiale (IA) și a noilor tehnologii. Aceasta este principala concluzie a unui atelier strategic de dezvoltare antreprenorială, găzduit pe 12 martie 2026 de Universitatea de Științe ale Vieții (USV) din Iași, eveniment care a reunit cercetători, specialiști în finanțări și reprezentanți ai sectorului tehnologic.

Potrivit rectorului USV Iași, prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, implementarea algoritmilor de Inteligență Artificială în procesele agricole reprezintă „cea mai mare provocare a anilor următori” pentru fermierii români. Această tranziție se lovește de o anumită reticență a pieței, fenomen observat în istorie la fiecare salt tehnologic major.

Pentru a facilita procesul de digitalizare, USV a consolidat un parteneriat strategic cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI). Prorectorul TUIASI, prof. univ. dr. ing. Ciprian Comșa, a analizat această rezistență la schimbare, trasând o paralelă cu etapa mecanizării agriculturii:

„Apropo de adopția AI, așa cum, la un moment dat, cu anii în urmă, doi lucrători ai câmpului cu sapa au văzut un tractor și spuneau: «cu apariția unui astfel de utilaj noi vom rămâne fără pâine, nu vom mai avea ce lucra», așa acuma unii dintre noi ne uităm la AI. Nu este așa. Din contră, evoluțiile tehnologice – și nu este vorba doar despre AI – deschid noi oportunități de colaborare, de optimizare, și noi ne propunem să le explorăm.”

Direcții de dezvoltare și surse de finanțare regională

Parteneriatul dintre cele două instituții de învățământ superior a generat deja trei proiecte cu finanțare europeană, axate pe nevoile tehnologice actuale ale fermierilor:

• Digitalizarea fermelor: Trecerea spre o agricultură bazată pe date (agricultura de precizie, monitorizarea culturilor prin senzori și drone, analize predictive asistate de IA).
• Învățământul dual de înaltă calificare: Pregătirea noilor generații de ingineri agronomi cu competențe în operarea bazelor de date și a software-urilor agricole.
• Optimizarea resurselor: Reducerea costurilor de producție și a impactului ecologic prin aplicarea controlată a tratamentelor fito-sanitare.

Susținerea acestui proces tehnologic necesită însă atragerea de capital. Prezent la evenimentul de la USV, Claudiu Mitrea, expert în cadrul Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est, a detaliat liniile de finanțare disponibile, subliniind condiția asocierii fermierilor în structuri comune:

„Sunt și vor exista [fonduri]. Primul apel care este acum în consultare este un apel dedicat clusterelor inovative. Avem un început de drum și aici, chiar un cluster din Iași cu care lucrăm foarte aproape, cu care încercăm să depunem împreună un proiect internațional. Deci, pas cu pas, alături de cei care doresc să vadă inovarea așa cum e ea și care au curajul de fapt să intre în astfel de bătălii. Nu e ușor, dar trebuie să avem curajul, pentru că viitorul este al celor curajoși și al celor care dețin informația.”

Producția internă de utilaje: o vulnerabilitate asumată de specialiști

Dezbaterile tehnice din cadrul atelierului au readus în atenție o problemă de ordin structural a agriculturii românești: gradul ridicat de dependență față de importurile de utilaje agricole. Experții prezenți au argumentat că, pe fondul riscurilor de ordin logistic și geopolitic, repornirea producției naționale de echipamente agricole moderne reprezintă o necesitate strategică. Lipsa unor capacități interne de producție face ca sectorul să fie vulnerabil la fluctuațiile pieței externe de tehnologie.

În viziunea participanților, dezvoltarea unei industrii naționale care să producă utilaje autonome și compatibile cu sistemele IA ar avea un dublu efect: securizarea capacității interne de lucru pentru fermieri și stimularea reținerii în țară a personalului înalt calificat (ingineri proiectanți, dezvoltatori software). Evenimentul de la Iași subliniază, astfel, nevoia alinierii strategice a sectorului agricol la cerințele și standardele tehnologice globale.