Piața muncii și tinerii. Cum explică datele INSCOP o rată de neocupare de 43% și impactul la nivelul județului Iași

Un procent de 43% dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani nu au în prezent un loc de muncă, potrivit primului „Barometru Național al Tinerilor” publicat de INSCOP Research. Totodată, 27,5% dintre cei angajați consideră că salariul nu este corelat cu costurile reale ale vieții. Dincolo de mediile statistice naționale, aceste cifre reflectă o dinamică complexă la nivelul polilor regionali de dezvoltare precum județul Iași. Aici, discrepanța dintre sectoarele economice performante și restul pieței muncii, suprapusă peste costurile ridicate de locuire, creează un teren favorabil pentru frustrări sociale și o orientare politică de tip antisistem.

Piața muncii din România traversează o perioadă de transformări structurale, iar integrarea noilor generații reprezintă unul dintre principalele puncte de presiune. Primul „Barometru Național al Tinerilor”, realizat de INSCOP Research, oferă o radiografie la zi a capacității economiei de a absorbi și a remunera forța de muncă tânără. Datele indică un dezechilibru major între așteptările financiare dictate de costul vieții și realitatea ofertelor de pe piață.

Radiografia ocupării la nivel național: datele care explică vulnerabilitatea

Conform datelor culese de INSCOP la finalul anului trecut, pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de tineri (marjă de eroare ±3%), situația socio-economică a segmentului 18-35 de ani se prezintă astfel:

• Gradul de ocupare: Doar 56,7% dintre respondenți au în prezent un loc de muncă, în timp ce 43% se află în afara pieței muncii (categorie care include șomeri, studenți fără venituri, tineri inactivi sau lucrători în economia informală).
• Segmentul critic: Cea mai scăzută rată de ocupare se înregistrează în categoria de vârstă 18-25 de ani. Aceasta reprezintă perioada de tranziție de la sistemul educațional la piața muncii, o etapă în care lipsa veniturilor proprii generează dependență prelungită de susținerea familială.
• Percepția asupra veniturilor: Dintre tinerii care lucrează (majoritari în segmentul 25-35 de ani), 27,5% declară că locul lor de muncă nu este bine plătit în raport cu nivelul actual al costului vieții.

Declarațiile culese în marja studiului confirmă presiunea inflaționistă. „Oricât de mult te-ai strădui la o corporație ca să avansezi, se mișcă mult prea greu, iar prețurile cresc mult prea repede”, a menționat un respondent.

Particularitățile județului Iași: polarizare economică și presiunea imobiliară

Aplicarea acestor statistici naționale la specificul județului Iași evidențiază o serie de particularități. Iașul este al doilea cel mai mare centru universitar din țară, cu peste 50.000 de studenți anual. Această infuzie de tineri creează o ofertă vastă de forță de muncă, dar capacitatea de absorbție a economiei locale este puternic segmentată.

1. Economia cu două viteze: Pe plan local, există un decalaj clar de venituri. Tinerii absolvenți care reușesc să se integreze în hub-ul de IT & Outsourcing sau în sistemul medical beneficiază de salarii de intrare (entry-level) peste media națională, ceea ce le permite o relativă stabilitate financiară. În contrast, marea masă a tinerilor absolvenți de la facultăți umaniste, științe sociale sau cei fără studii superioare sunt absorbiți preponderent de sectoare precum retail, HoReCa, call-center sau servicii administrative, unde salariile nete gravitează adesea în jurul sumei de 2.500 – 3.000 de lei.
2. Impactul costurilor de locuire: Presiunea raportată de tineri privind costul vieții este direct vizibilă în piața imobiliară ieșeană. Conform analizelor locale recente, chiria medie pentru o garsonieră în Iași se stabilizează la aproximativ 350 de euro (circa 1.750 de lei). Pentru un tânăr aflat la început de carieră, care câștigă 3.000 de lei net, costul locuirii (fără a include utilitățile) absoarbe aproape 60% din venit. Din punct de vedere economic, un astfel de raport limitează sever capacitatea de economisire și de formare a unui capital propriu.
3. Decalajul urban-rural: Județul Iași are o componentă demografică rurală masivă. Pentru tinerii din comunele aflate la distanțe mari de Zona Metropolitană (unde sunt concentrați principalii angajatori industriali și de servicii), lipsa infrastructurii rapide de transport restrânge accesul la locuri de muncă sigure. Fără oportunități locale viabile, aceștia sunt predispuși la șomaj de lungă durată, munci sezoniere necalificate sau migrație externă.

Efectele socio-politice: de la precaritate la votul de protest

Impactul pe termen lung al unei rate de neocupare de 43% și al insatisfacției salariale nu este limitat doar la indicatorii macroeconomici, ci se transferă direct în stabilitatea socio-politică. Sociologii atrag atenția că lipsa de perspective economice clare pentru tineri reprezintă un catalizator pentru discursul politic radical.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a subliniat această corelație cu ocazia prezentării barometrului: „Dacă avem aproape jumătate dintre tineri cu această vârstă [18-25 ani, n.r.] fără un loc de muncă, înseamnă că veniturile sunt limitate sau ele nu există. Toate aceste lucruri alimentează frustrări sociale și vulnerabilitatea față de populismul excesiv”.

Atunci când integrarea pe piața muncii nu asigură un nivel de trai independent, se produce o erodare a încrederii în instituțiile statului. În absența unor politici publice adaptate – precum stimularea fiscală a angajatorilor pentru tinerii aflați la primul loc de muncă, programe locale de locuințe accesibile sau o mai bună corelare a curriculei universitare ieșene cu cerințele mediului privat – un segment semnificativ al generației Z devine receptiv la soluțiile simpliste și la retorica antisistem propusă de formațiunile populiste.