Zarzavaturile din piețele ieșene, testate în laborator: probe de salată, spanac și roșii cu pesticide peste limită

Apariția pe tarabele din Iași a zarzavaturilor de sezon readuce în discuție calitatea produselor agroalimentare. Un raport recent al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) aferent începutului anului 2025 contrazice percepția frecventă a cumpărătorilor conform căreia marfa autohtonă provenită de la micii producători este implicit lipsită de tratamente chimice. Zeci de probe de tomate, salată verde, spanac și leuștean românești au înregistrat neconformități în testele de laborator, prezentând niveluri de pesticide care depășesc Limita Maximă Admisă (LMA). Într-un context public adesea marcat de îngrijorări privind siguranța alimentară, impactul tehnic al acestor depășiri și evaluează realitatea controalelor din piețele locale.

Conform datelor centralizate de ANF în primele luni ale anului 2025, o proporție semnificativă a neconformităților provine din solariile fermierilor români, nu doar din loturile de import extracomunitar (precum Turcia sau Egipt). Analiza probelor prelevate la nivel național indică o deficiență sistemică în aplicarea bunelor practici agricole.

Categoriile de produse cu cele mai multe neconformități în acest sezon sunt:

• Zarzavaturile cu frunze (salata verde, spanacul, leușteanul): Aceste culturi sunt vulnerabile deoarece rețin substanțele active direct pe suprafața foliară extinsă. Pentru a accelera comercializarea și a proteja culturile de dăunători, unii producători aplică tratamente la un interval prea scurt față de momentul recoltării.
• Tomatele extratimpurii: În încercarea de a obține recolte timpurii și de a beneficia de prețurile ridicate de la începutul sezonului, anumiți fermieri utilizează stimulatoare de creștere și fungicide în concentrații care nu respectă prospectul tehnic.

Specialiștii din domeniu indică drept cauză principală nu reaua intenție, ci deficiențele în instruirea agricolă a micilor fermieri. Există practici de aplicare a pesticidelor fără dozaje stricte, bazate pe estimări empirice, care duc la nerespectarea timpului de pauză obligatoriu între ultimul tratament și recoltare. Conform Direcția pentru Agricultura Județeană Iași (DAJ) la nivelul județului s-au înregistrat în anul 2025 un nr de 278 de comercianți de legume și fructe certificați ecologic (bio).

Monitorizarea în piețele ieșene: fluxuri și limitări logistice

În piețele majore ale municipiului Iași – Hala Centrală, Nicolina, Alexandru cel Bun sau CUG – trasabilitatea produselor se bazează pe certificatul de producător și pe carnetul de comercializare. Din punct de vedere logistic, Direcția Fitosanitară și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Iași funcționează pe un sistem de control prin eșantionare (sondaj), nefiind posibilă testarea exhaustivă a întregii cantități de marfă. „Direcția pentru Agricultură Județeană Iași (DAJ) face controale în baza Tematicii Programului cadru privind activitatea inspecțiilor tehnice, lunar în piețele din Municipiul Iași și Semestrial în piețele din județul Iași”, afirmă Gabriel Hoha, director executiv DAJ Iași.

• Viteza de rotație a mărfii: O cultură de salată recoltată în bazinele legumicole din județ (ex. Târgu Frumos) ajunge pe tarabă a doua zi dimineață și, de regulă, se comercializează în câteva ore. Deoarece procesarea unei analize complexe de laborator necesită între 48 și 72 de ore, există situații în care o marfă neconformă este deja vândută consumatorilor până la emiterea oficială a buletinului de analiză.
• Utilizarea regulatorilor de creștere: Aspectul comercial perfect al legumelor este uneori rezultatul utilizării regulatorilor de creștere (precum substanța 2,4-D). Deși aprobați în anumite condiții, folosirea lor incorectă pentru a forța dezvoltarea fructului reprezintă o abatere frecvent depistată de autorități.

Evaluarea riscului: diferența dintre toxicitatea acută și expunerea cronică

LMA este un standard de reglementare comercială și administrativă, stabilit cu o marjă de siguranță considerabilă (adesea de 100 până la 1000 de ori sub doza care ar declanșa simptome de toxicitate acută). Prin urmare, consumul punctual al unui aliment care depășește marginal LMA nu provoacă, în mod normal, episoade de intoxicație imediată care să necesite asistență medicală de urgență. Riscul principal semnalat de autoritățile de sănătate publică este legat de expunerea cronică. Ingestia repetată, pe termen lung, a unor doze mici de reziduuri chimice din surse alimentare diverse (efectul cumulativ sau de cocktail) face obiectul studiilor medicale privind posibile efecte asupra sistemului endocrin, imunitar și metabolic.

Până la eficientizarea și digitalizarea sistemelor de blocare rapidă a loturilor neconforme la punctul de vânzare, cercetările din domeniul siguranței alimentare propun consumatorilor câteva metode validate pentru diminuarea expunerii la reziduuri:

• Spălarea riguroasă: Simpla clătire sub jet de apă elimină doar o mică parte din reziduurile de suprafață (15-20%). Scufundarea legumelor pentru 10-15 minute într-o soluție apoasă de bicarbonat de sodiu (o lingură la un litru de apă) sau cu adaos de acid acetic (oțet) poate crește rata de îndepărtare a pesticidelor de contact până la 70-80%.
• Îndepărtarea frunzelor exterioare: În cazul legumelor cu frunze suprapuse (salată, varză), straturile de la suprafață concentrează cea mai mare proporție a tratamentelor de contact. Înlăturarea primelor 2-3 straturi este o măsură de precauție eficientă.
• Corelarea consumului cu sezonalitatea: Probabilitatea necesității unor tratamente chimice intensive (îngrășăminte, fungicide) crește atunci când culturile sunt forțate în afara ciclului lor natural de dezvoltare. Consumul produselor în plin sezon agricol reduce statistic expunerea la reziduuri agrochimice.