Până la finalul lunii mai, Ministerul Apărării Naționale (MApN) va semna contracte în valoare de 8,33 miliarde de euro pentru dotarea Armatei. Aceste achiziții militare SAFE (Security Action For Europe) modifică procedura standard de înarmare, fondurile fiind direcționate exclusiv către companii cu linii de producție pe teritoriul european.
Excluderea directă a contractorilor din Statele Unite ale Americii din acest program a generat dezbateri publice. Analiza datelor tehnice și a mecanismului financiar arată însă că direcționarea fondurilor are ca principală condiție finanțarea industriei naționale de armament a statelor membre, prin impunerea unor cote obligatorii de producție pe plan local.
Programul SAFE a fost adoptat de Uniunea Europeană pentru a consolida pilonul european de apărare. O caracteristică a pieței de armament este că echipamentele de proveniență americană sunt supuse restricțiilor ITAR (reglementări privind exportul de tehnologie), care necesită aprobări suplimentare din partea Washingtonului pentru utilizare și transfer. Mecanismul SAFE vizează reducerea acestor limitări prin dezvoltarea capabilităților de producție exclusiv în interiorul UE.
Pentru a stimula producția internă, Uniunea Europeană a alocat un buget de 150 de miliarde de euro. România beneficiază de a doua cea mai mare alocare din blocul comunitar, având la dispoziție 16,6 miliarde de euro. Aceste fonduri sunt linii de creditare cu o maturitate de 45 de ani, o dobândă fixă de 3% și o perioadă de grație de 10 ani. Pe piața liberă a capitalului, statul român se împrumută în prezent la dobânzi de aproximativ 7%. Rambursările pentru aceste echipamente vor începe în anul 2036.
Regula de 65% conținut european și poziția firmelor din SUA
Regulamentul programului impune ca echipamentele cumpărate să aibă un conținut european de minimum 65%. Această clauză blochează importul direct de produse asamblate integral în afara blocului comunitar și obligă producătorii globali să își localizeze producția în țările beneficiare.
Companiile americane pot participa la contracte militare din România sau din alte state membre exclusiv prin intermediul filialelor europene care respectă această cotă de producție. Un exemplu este achiziția transportoarelor blindate Piranha 5. Vehiculele sunt produse de General Dynamics European Land Systems (GDELS), companie înregistrată în Spania, deținută de corporația-mamă din SUA.
Deoarece producția are loc în Europa, produsul este eligibil. Cele 139 de blindate destinate Armatei Române vor fi asamblate la Uzina Mecanică București (UMB), gradul de producție locală raportat fiind de 100% pentru corpul vehiculului și de 65% pentru turela furnizată de compania Elbit.
Producția internă și subcontractarea în industria de apărare
Din pachetul total de 8,33 miliarde de euro, contracte în valoare de 5,7 miliarde de euro vor fi semnate cu grupul german Rheinmetall. Un alt miliard de euro este alocat companiilor franceze Airbus și Thales. Conform datelor Ministerului Apărării, ponderea medie a producției localizate în România pentru aceste contracte va fi de aproximativ 50%.
Procesul implică activarea sau extinderea mai multor unități de producție naționale:
- Automecanica Mediaș: Preluată de Rheinmetall, fabrica va realiza 40% din componentele celor 232 de blindate de luptă KF-41 Lynx, proiect evaluat la 2,6 miliarde de euro. Unitatea va asambla corpul vehiculului, în timp ce turelele Lance 2 vor fi importate.
- Șantierul Naval Mangalia – 2 Mai: Aflat în procedură de insolvență, cu datorii de 200 de milioane de euro, șantierul va fi utilizat pentru construcția a două vedete pentru scafandri și a două nave de patrulare. Contractul, în valoare de 900 de milioane de euro, este gestionat de Rheinmetall și presupune reluarea activității industriale a șantierului.
- Fabrica IVECO Petrești (Dâmbovița): Va asigura o producție localizată de 60% pentru un lot de peste 1.000 de camioane militare de suport.
- Fabrica de Pulberi Victoria (Brașov): Grupul Rheinmetall va prelua operațiunile pentru producția de pulberi și muniție de 35 de milimetri necesară sistemelor antiaeriene.
- Quantum Systems: Compania va asambla integral în România noile mini drone din clasa I UAS, atingând un grad de localizare de 100%.
Pentru a reglementa integrarea firmelor românești în acest lanț de producție, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) dezvoltă o platformă digitală de tip „marketplace”. Furnizorii europeni vor avea obligația de a lista necesarul de componente pe această platformă, oferind companiilor autohtone posibilitatea de a licita pentru subcontractarea de servicii și subansamble tehnice.
Sursă foto: HotNews.ro – Victor Cozmei
