Miercuri, capitala României găzduiește summitul B9 la București, o reuniune internațională axată pe viitorul arhitecturii de apărare din Europa de Est. În contextul conflictului din Ucraina, liderii din regiune și oficialii europeni discută măsuri de coordonare militară și politică. Prezent într-o emisiune la Digi24, fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a analizat agenda acestui eveniment, subliniind necesitatea ca statele de pe flancul estic să depășească faza declarațiilor de intenție și să implementeze o coordonare strategică asumată.
Discuțiile oficiale din cadrul summitului includ și evaluări financiare detaliate privind apărarea regională. Fostul șef al diplomației române a menționat un scenariu avansat recent de Radosław Sikorski, ministrul de Externe al Poloniei, care ilustrează gradul de prioritate acordat securității regionale de către guvernele europene.
Conform acestor proiecții, în eventualitatea avansării frontului din Ucraina, țările care compun flancul estic al NATO ar putea fi nevoite să aloce cumulat peste un trilion de euro pentru consolidarea structurilor de apărare la propriile granițe. Această estimare argumentează demersurile statelor europene de a structura alianțe regionale complementare Alianței Nord-Atlantice.
Cristian Diaconescu a exemplificat modul în care alte regiuni europene s-au organizat deja pentru a crește capacitatea de reacție:
- Forța Comună Expediționară: Un grup regional condus de Marea Britanie, din care fac parte statele baltice, Olanda, Danemarca și Suedia, conceput pentru intervenție militară rapidă.
- Consiliul Nordic: O structură reprezentată semnificativ la reuniunea din România, având în vedere că o mare parte dintre șefii de stat prezenți aparțin acestei organizații, care gestionează axa strategică de la Marea Baltică spre Germania și Polonia.
- Proiectele de infrastructură NATO: Deciziile de întărire a flancului estic vizează trei zone maritime majore (Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană). Acestea includ investiții în infrastructura critică, sisteme anti-dronă și capabilități de apărare spațială (prin programe precum SAFE).
Așteptările pentru summitul B9 București: un document strategic comun
Formatul București 9 (B9) a fost înființat în anul 2015, ca un instrument de coordonare regională în urma anexării Peninsulei Crimeea de către Federația Rusă. În actualul context geopolitic, rolul platformei este de a asigura o poziție comună a statelor din est în dialogul cu aliații occidentali.
„Mă aștept ca președinții Dan și Nawrocki să facă o declarație comună”, a punctat Cristian Diaconescu, referindu-se la dialogul dintre șefii de stat ai României și Poloniei.
Fostul ministru a subliniat că obiectivul tehnic principal de la summitul B9 la București ar trebui să fie generarea unui document asumat politic la cel mai înalt nivel. Acest document ar avea rolul de a formaliza solidaritatea blocului estic și de a formula un mesaj clar axat pe conceptele de descurajare militară și apărare. Diaconescu a amintit și de acordul de cooperare semnat anul trecut la Helsinki, subliniind utilitatea continuității în angajamentele de apărare NATO.
Impactul stabilității politice interne asupra negocierilor regionale
Un alt aspect abordat în analiză se referă la capacitatea de negociere a României, influențată direct de factorul politic intern. Reuniunile internaționale de acest nivel presupun fundamentarea unor proiecte regionale bilaterale și trilaterale de lungă durată.
Pentru a maximiza beneficiile de securitate, România trebuie să demonstreze stabilitate decizională. Diaconescu a precizat că o eventuală instabilitate guvernamentală riscă să limiteze participarea țării noastre la un simplu rol de organizator logistic, scăzând capacitatea statului român de a influența agenda de securitate regională.
Această stabilitate este necesară cu precădere din cauza poziționării geografice a României, aflată la intersecția unor zone cu grade diferite de risc:
- Frontiera extinsă cu Ucraina (zonă de conflict militar activ).
- Proximitatea estică față de zona de tensiuni din Orientul Mijlociu.
- Vecinătatea cu regiunea Balcanilor de Vest.
Făcând diferența între „geostrategia neîncrederii” (tensiuni diplomatice obișnuite între aliați) și „geostrategia riscului” (state aflate în zone de conflict potențial sau activ), Diaconescu a argumentat că România se află în cea de-a doua categorie, unde deciziile de stat necesită o fundamentare stabilă.
În evaluarea sa finală, fostul șef al diplomației a menționat importanța strategică a Mării Negre. Deși Turcia nu face parte din formatul B9, integrarea acesteia în proiectele de securitate regionale este considerată tehnic necesară de către Diaconescu. Strategiile de descurajare și de protejare a infrastructurii la Marea Neagră depind în mare măsură de cooperarea Ankarei, având în vedere controlul asupra strâmtorilor și ponderea pe care o are în arhitectura de apărare NATO.
Reuniunea formatului B9 reprezintă o etapă de calibrare a politicilor de apărare în regiune. Acordurile stabilite la București vor contura liniile de acțiune pentru consolidarea flancului estic pe termen mediu și lung.
