Acordarea premiului „O viață pentru Iași” jurnalistului și analistului media Alexandru Lăzescu a inclus un discurs de acceptare centrat pe necesitatea reinventării instituționale și politice. Mesajul a adus în discuție capacitatea de adaptare a modelelor de operare specifice partidelor tradiționale la noile realități structurale.
Prezentarea laudatio-ului, susținută de Costel Dolachi, a rezumat rolul lui Alexandru Lăzescu în dezvoltarea ecosistemului mediatic ieșean de după 1990. Contribuția sa la fondarea și extinderea rețelei Monitorul, precum și la consolidarea Ziarului de Iași, a reprezentat o etapă principală în formarea presei locale post-decembriste, influențând modul în care informația publică a fost structurată în ultimele trei decenii.
Conceptul de „schimbare disruptivă” aplicat în politică
În discursul său, Alexandru Lăzescu a făcut apel la un concept economic teoretizat în anii ’90 de profesorul Clayton Christensen de la Universitatea Harvard: teoria „inovației disruptive” (disruptive changes). Acest concept explică modul în care procedurile tradiționale de funcționare sunt înlocuite de modele noi, mai agile.
Făcând o referire directă la implicarea sa în formațiunea politică ce a acordat distincția în urmă cu 25 de ani, Lăzescu a subliniat că modurile tradiționale de operare sunt în prezent vulnerabile.
„Sunt acele schimbări care fac ca modul tradițional de a opera să fie regândit. Trebuie să reimaginăm felul în care funcționăm […] și să regândim cu totul, pentru că altfel […] riscăm să pierdem această bătălie”, a declarat Lăzescu, indicând necesitatea unei reorganizări a modului în care partidele fac politică.
Relevanța pentru contextul administrativ ieșean
Mesajul se aliniază cu o serie de provocări curente ale administrației și politicii ieșene, analizate în mod constant de Ora de Iași. Instituțiile locale se confruntă cu necesitatea reformării aparatului administrativ – un exemplu fiind dezbaterea iminentă privind restructurarea unităților teritorial-administrative și reducerea cheltuielilor de personal. Sistemul tradițional de decizie manifestă o latență de adaptare la dinamica economică actuală.
Intervenția lui Alexandru Lăzescu reprezintă concluzia unui observator al mediului public românesc: structurile politice și administrative actuale necesită o reorganizare structurală pentru a nu risca pierderea relevanței în fața unor actori capabili să aplice principiile schimbărilor disruptive.
