Un exemplar original din 1487 al tratatului Inchiziției stă la baza expoziției Malleus Maleficarum Iași, eveniment care deschide secțiunea de artă vizuală a Romanian Creative Week 2026. Organizată la Palatul Braunstein în perioada 13-24 mai, expoziția analizează mecanismele istorice de control social, stigmatizarea și memoria feminină prin intermediul artei contemporane și al tehnologiei imersive.
Proiectul reunește cercetători în genetică, artiști vizuali și creatori de performance-uri senzoriale. Demersul curatorial propune o analiză a moștenirii deciziilor istorice și a modului în care structurile sociale actuale reproduc anumite forme de marginalizare.
Un document istoric din secolul al XV-lea, expus la Palatul Braunstein
„Malleus Maleficarum” (Ciocanul Vrăjitoarelor), tratat redactat de clericul Heinrich Kramer la finalul secolului al XV-lea, a constituit baza teologică și juridică pentru condamnarea a zeci de mii de femei în Europa.
Volumul tipărit în anul 1487 este expus la Iași printr-un parteneriat cu Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. Având statut de bun de patrimoniu de o valoare inestimabilă, lucrarea beneficiază de un regim special de securitate și conservare pe toată durata prezenței sale în oraș.
Prezența acestui artefact în cadrul unei expoziții de artă contemporană are rolul de a facilita o analiză comparativă. Curatorii și artiștii utilizează manualul ca referință istorică pentru a examina conceptele de obediență și condamnare publică prezente în societatea contemporană.
Dincolo de vizual: Performance-uri imersive și contextul anului 1816
Instalația „Tales of the Dead”, realizată de duo-ul româno-spaniol Elena Urucatu și Carlos Maté, reprezintă o componentă principală a expoziției, axată pe interacțiunea senzorială. Între 13 și 17 mai, artiștii organizează 20 de performance-uri cu acces restrâns, desfășurate exclusiv în format one-to-one, unde fiecare vizitator parcurge individual spațiul expozițional.
Cadrul istoric ales pentru această intervenție este anul 1816, cunoscut în climatologie drept „anul fără vară” din cauza iernii vulcanice provocate de erupția masivă a muntelui Tambora cu un an înainte. Această perioadă a fost marcată de crize agricole majore, dar și de apariția literaturii gotice moderne (fiind anul în care Mary Shelley a conceput nucleul romanului Frankenstein).
Pe fondul acestui context, instalația folosește stimuli olfactivi, gustativi, auditivi și vizuali pentru a examina procesele prin care memoria umană asimilează sau distorsionează evenimentele traumatice.
Intervenția semnată de Dr. Lynne Hocking, cercetătoare și artistă din Scoția, îmbină genetica umană cu arta textilă. După 20 de ani de activitate academică în domeniul geneticii umane, Hocking investighează conceptul de ADN matriliniar (codul genetic transmis exclusiv pe linie maternă).
Prin utilizarea unui război de țesut clasic și a tehnicilor tradiționale din nord-estul Scoției, artista creează o reprezentare materială a unei linii genealogice care acoperă aproximativ 50.000 de ani. În această lucrare, textilele funcționează ca arhive biologice, documentând continuitatea feminină în afara narativelor istorice convenționale.
Teme contemporane: inteligența artificială și identitatea socială
Spațiul de la Palatul Braunstein include lucrări semnate de mai mulți artiști contemporani care explorează conceptele de control și identitate:
- Lea Rasovszky: Prezintă diorame ce reproduc scene domestice, ilustrând modurile în care normele și așteptările sociale dictează comportamentul cotidian.
- Ghassan Naji (g0naji): Artistul canadian folosește inteligența artificială pentru a crea scenarii alternative. Lucrările sale documentează persistența simbolurilor de conflict și adaptabilitatea acestora la diverse contexte politice.
- Mihai Negru: Analizează procesul istoric prin care corpul feminin a fost supus reglementărilor religioase și sociale, o temă centrală abordată și în tratatul Malleus Maleficarum.
- Radu Belcin și Bianca Mann: Belcin expune seria „Society of Glass Tears”, care urmărește pierderea identității individuale sub influența convențiilor sociale. Sculptura Biancăi Mann, având ca element central un craniu, abordează tema limitelor percepției și a vulnerabilității fizice umane.
Romanian Creative Week 2026 și contextul instituțional
Evenimentul consolidează profilul Iașului în sectorul industriilor creative internaționale. Desemnat în 2023 de către Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) drept cel mai mare eveniment de profil din Uniunea Europeană, Romanian Creative Week 2026 se desfășoară, în premieră, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Organizat de Federația Patronatelor din Industriile Creative (FPIC) – structură națională înființată la Iași în 2011 –, festivalul a generat peste 100 de proiecte majore de la fondare. Secțiunea Arts și expoziția aferentă beneficiază de susținerea directă a mai multor parteneri din mediul privat și instituțional, reflectând colaborarea dintre sectorul cultural, administrația locală și mediul economic.
