O întrebare fundamentală a fost ignorată prea mult timp sub pretextul siguranței naționale: este Călin Georgescu agent SIE? La aproape doi ani de la șocul alegerilor prezidențiale anulate din 2024, trecutul opac al candidatului suveranist încă nu a fost lămurit. Lipsa de transparență instituțională alimentează o atmosferă toxică, în care suspiciunile de „securism” subminează încrederea în stat.
Este momentul ca președintele României, Nicușor Dan, și Comisia parlamentară de control a activității Serviciului de Informații Externe să prezinte datele reale, renunțând la secretomania care protejează interese de grup.
Ascensiunea unui pion guvernamental
Traiectoria profesională a lui Călin Georgescu ridică semne de întrebare legitime cu privire la apartenența sa la structurile de informații. Evoluția sa rapidă și transpartinică sugerează un parcurs susținut din umbră, nu o carieră administrativă obișnuită.
-
Imediat după absolvirea facultății în 1986, în plin regim comunist, a beneficiat de misiuni externe în Marea Britanie și SUA, deși nu figura clar cu documente de călătorie în arhivele civile.
-
În anii ’90, în plină tranziție fluidă, a ajuns șeful Biroului pentru Mediu din Parlament (1991) și consilier al ministrului Mediului (1992).
-
A obținut poziții cheie în Ministerul Afacerilor Externe (MAE) între anii 2000 și 2003.
Fostul director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a descris prezența lui Georgescu în MAE ca pe un „pasaj temporar, parașutat de neunde”. Mai mult, fostul președinte Traian Băsescu a relatat un episod definitoriu: în anul 2010, Georgescu a fost adus în biroul prezidențial de „doi domni” care îl propuneau pentru funcția de prim-ministru. Băsescu a refuzat, catalogându-l drept un „șarlatan educat” și afirmând clar că acesta este „un om produs de sistem”.
Mărturiile din sistem și anomaliile de la CNSAS
Spațiul public abundă în mărturii și declarații care indică o legătură directă cu Serviciul de Informații Externe. Însăși retorica candidatului, care a afirmat în intervenții publice că deține informații de la „colegii de la SIE” sau de la ofițeri pe care îi numește „patrioți”, confirmă sprijinul unor rețele paralele.
O mărturie vehiculată recent, atribuită regretatului jurnalist Horia Alexandrescu, menționează că SIE ar fi trimis la înaintare un personaj total nepregătit. Această teză este susținută de afirmațiile colonelului în rezervă SRI, Tudor Păcuraru. În cadrul unui podcast, Păcuraru a susținut că liderul suveranist ar fi fost agent SIE, fiind îndepărtat din sistem în 1997 pe fondul unor probleme de ordin psihologic.
Aceste declarații extra-oficiale se suprapun îngrijorător de precis peste diagnosticul instituțional. Mihai Răzvan Ungureanu a avertizat că biografia lui Georgescu este „complet falsificată”, descriindu-l din perspectivă profilatorie drept un „caz clinic”, marcat de suferințe psihologice și o dorință mesianică de putere.
În ciuda acestor indicii evidente, verificările oficiale au fost blocate:
-
Înainte de primul tur din 2024, CNSAS a emis o adeverință de necolaborare pentru Georgescu.
-
Totuși, CNSAS a subliniat oficial că nici SRI, nici SIE nu au transmis vreun dosar sau document referitor la el.
-
Acest blocaj informațional amintește de cazul lui Victor Ponta, când SIE a negat oficial statutul de ofițer acoperit, refuzând desecretizarea dosarului.
Tolerarea acestor zone gri a permis dezvoltarea unei falii de securitate extrem de periculoase. Georgescu a operat cu sprijinul unor cadre în rezervă sau ofițeri excluși din sistem. Nemulțumiți de parcursul euro-atlantic al României, acești foști ofițeri și-au privatizat capabilitățile de intelligence pentru a sabota arhitectura constituțională. În lipsa unei clarificări a dosarului său, grupări subterane continuă să opereze nestingherite, punând în pericol siguranța națională.
Solicitare publică: Tăcerea președintelui Nicușor Dan trebuie să înceteze
Legea privind siguranța națională impune caracterul secret al operațiunilor de spionaj. Totuși, această umbrelă legislativă nu poate fi folosită pentru a ascunde apartenența unui individ la un serviciu secret atunci când respectivul intenționează să preia funcția de Comandant Suprem al Armatei. Un stat democratic are obligația să își protejeze cetățenii de experimentele politice ale unor facțiuni din intelligence.
În perioada de criză, actualul președinte, Nicușor Dan, a fost întrebat direct dacă deține informări privind statutul de agent SIE al lui Călin Georgescu. A evitat un răspuns direct, promițând la acea vreme clarificări într-un raport viitor.
Acum, în 2026, acel raport este o necesitate vitală. Președintele României și Comisia SIE din Parlament sunt obligați să comunice public și asumat dacă liderul politic a fost încadrat la Centrul de Informații Externe, dacă a fost extras din sistem din motive medicale și cine a acoperit ascensiunea sa. Orice zi de tăcere suplimentară validează ipoteza unui stat capturat de propria sa birocrație militară. Românii au dreptul la adevăr, nu la legende operative.
