Pe fondul persistenței inflației și al ajustărilor salariale din ultimul an, piața muncii din România înregistrează o modificare a comportamentului angajaților în raport cu sursele de venit. Un sondaj publicat la finalul lunii martie 2026 de platforma eJobs arată că un singur loc de muncă nu mai reușește să acopere costurile de bază pentru un segment semnificativ al salariaților. Conform datelor colectate de platforma eJobs în luna februarie 2026 de la peste 3.100 de respondenți, 75% dintre angajați raportează o presiune financiară în creștere. Mai mult de jumătate dintre aceștia afirmă că întâmpină dificultăți în acoperirea cheltuielilor lunare curente.
Efectul direct al acestei dinamici este schimbarea modului în care salariații evaluează siguranța financiară: 42,5% dintre respondenți sunt de părere că în anul curent o singură sursă de venit nu mai poate asigura un trai decent. Alți 48,1% condiționează eficiența unui singur salariu de depășirea unui prag clar: cel puțin 7.000 de lei net pe lună. Sub 10% consideră că se pot susține exclusiv din salariul actual, menționând însă necesitatea unei administrări chibzuite a fondurilor.
Orientarea către flexibilitate și surse alternative de venit
Datele indică o reorientare a salariaților către activități profesionale secundare. Astăzi, doar 27% dintre angajați mai preferă modelul tradițional: un singur loc de muncă, stabil și cu venit fix. În schimb, 52% dintre respondenți optează pentru un model hibrid, respectiv păstrarea unui loc de muncă de bază, completat de o activitate flexibilă (precum serviciile de livrare sau ridesharing). Sondajul subliniază că acest comportament este uniform la nivelul pieței, nefiind dictat de vârstă sau de nivelul de educație. Cifrele care descriu interesul pentru munca suplimentară sunt următoarele:
- 35% dintre angajați caută activ oferte pentru un al doilea job.
- 18,9% tratează găsirea unei surse suplimentare de venit ca pe o prioritate imediată.
- Din perspectiva angajatorilor, numărul de oferte pentru locuri de muncă part-time a crescut cu 15% în primul trimestru din 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar aplicările pentru aceste poziții au avansat cu 5%.
Așteptările financiare pentru munca suplimentară
Sumele vizate de angajați pentru a suplimenta bugetul lunar reflectă încercarea de a acoperi deficitul generat de inflație:
- 2.000 – 3.000 de lei net/lună: este suma suplimentară necesară pentru 50% dintre respondenți pentru a reduce presiunea financiară.
- 1.000 – 1.500 de lei net/lună: completarea bugetară vizată de 28% dintre angajați.
- Dublarea veniturilor: indicată drept necesară de 16% dintre participanții la sondaj.
- 500 – 800 de lei net/lună: considerat pragul suficient pentru restul de 7%.
Analiza evidențiază o vulnerabilitate structurală în privința capacității de economisire a angajaților români. Întrebați despre nivelul de pregătire financiară în fața unei cheltuieli majore neprevăzute, respondenții au indicat următoarea situație:
- Doar 6,7% dețin un fond de urgență solid pe care se pot baza.
- 34% au economii, dar apreciază că sunt insuficiente și s-ar epuiza rapid.
- 33,3% sunt complet descoperiți, neavând niciun fel de fond de rezervă.
- 26% declară că ar fi forțați să recurgă la împrumuturi pentru a gestiona o urgență financiară.
u.
