Conform datelor extrase dintr-o analiză publicată de ziarul Libertatea, prevederile legale care prevăd direcționarea unei cote din colectarea de taxe jocuri de noroc către industria cinematografică nu au fost aplicate de la intrarea lor în vigoare, în anul 2020. Deși legislația obligă Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) să vireze 4% din aceste încasări către Centrul Național al Cinematografiei (CNC), lipsa normelor metodologice a generat blocarea transferurilor. În consecință, fonduri estimate la 185 de milioane de euro, destinate susținerii producției de film autohton, nu au intrat în circuitul financiar cultural.
Cadrul normativ, modificat în primăvara anului 2020, stipulează că un procent de 4% din sumele virate la bugetul de stat de către operatorii de gambling trebuie direcționat anual spre încurajarea și susținerea cinematografiei. Legea menționează că viramentul trebuie realizat de ANAF până la data de 31 mai a anului în curs, pentru anul precedent.
Execuțiile bugetare din perioada 2020-2025 indică însă o sincopă între prevederea legală și aplicarea ei. Din datele financiare publice rezultă următorul tablou statistic:
- Încasări totale la buget: Statul român a colectat peste 18 miliarde de lei din industria jocurilor de noroc în intervalul analizat.
- Cota legală de 4%: Aplicarea acestui procent asupra sumei colectate reprezintă aproximativ 735 de milioane de lei.
- Echivalentul în valută: Suma restantă pe care fondul cinematografic ar fi trebuit să o primească se ridică la aproximativ 185 de milioane de euro.
- Bani virați efectiv către CNC: Până în prezent, suma transferată din această sursă este de zero lei.
Impactul asupra sistemului de finanțare filme românești
Centrul Național al Cinematografiei este instituția care gestionează fondurile pentru producțiile autohtone, prin intermediul a două sesiuni anuale de concurs. Comisiile de experți evaluează dosarele depuse de producători (lungmetraje, documentare, animații) pe baza unor grile de punctaj ce analizează calitatea scenariului, potențialul artistic și fezabilitatea financiară.
Conform regulamentului, finanțarea se acordă în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute, până la epuizarea bugetului disponibil. Astfel, capacitatea de susținere a proiectelor depinde direct de volumul fondului cinematografic.
Statisticile aferente celei mai recente sesiuni organizate de CNC demonstrează un dezechilibru între numărul de proiecte calificate și fondurile disponibile:
- La secțiunea lungmetraj au fost depuse 44 de proiecte; au primit finanțare 6.
- La secțiunea ficțiune debut au fost înscrise 16 propuneri; au fost finanțate 3.
- Pentru scurtmetraj au concurat 42 de dosare; finanțarea a fost acordată pentru 15.
- La categoria documentar au fost selectate 32 de proiecte; fondurile au acoperit 8 dintre ele.
Sursele curente ale industriei cinematografice
Până la clarificarea situației fondurilor din gambling, fondul cinematografic este alimentat exclusiv din sursele anterioare anului 2020. Acestea constau într-o contribuție de 3% din vânzarea/închirierea de suporturi video, 4% din contravaloarea minutelor de publicitate TV, 4% din încasările cinematografelor și 1% din veniturile operatorilor de retransmisie.
Cumulat, aceste cote generează un buget anual care se situează în jurul valorii de 90-100 de milioane de lei (aproximativ 20 de milioane de euro). Aplicarea cotei suplimentare de 4% din gambling ar avea ca efect matematic dublarea fondurilor disponibile pentru selecțiile CNC.
Blocajul financiar este de natură procedurală. Conform Legii 50/2020, Ministerul Finanțelor Publice avea obligația de a elabora procedura tehnică de transfer a banilor în termen de 10 zile de la promulgarea actului normativ. Această procedură nu a fost publicată până în prezent.
Corespondența oficială purtată între CNC, ANAF și Ministerul Finanțelor detaliază istoricul acestui impas administrativ:
- În mai 2020, CNC a solicitat ANAF virarea sumelor, indicând contul de trezorerie.
- În iunie 2020, ANAF a răspuns oficial, informând CNC că plata nu poate fi efectuată deoarece Ministerul Finanțelor nu a publicat metodologia aferentă în Monitorul Oficial.
- CNC a continuat să trimită solicitări oficiale către conducerea Ministerului Finanțelor în anii 2020, 2021 și 2022, însă normele de aplicare nu au fost redactate.
Demersuri publice și contextul european
În fața acestei constrângeri prelungite, reprezentanții industriei cinematografice au inițiat acțiuni pentru obținerea de clarificări. Regizorul Paul Răzvan Macovei a depus mai multe solicitări în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Datele obținute de reprezentanții industriei au confirmat încasările colectate de stat și absența viramentelor către CNC. ANAF a reiterat faptul că elaborarea normelor nu ține de competența instituției fiscale, direcționând solicitările spre Ministerul Finanțelor. Situația a făcut și obiectul unor interpelări parlamentare adresate Ministerului Finanțelor (ex: întrebarea nr. 4334A formulată în luna martie), pentru care nu a fost publicat încă un răspuns oficial pe platforma Camerei Deputaților.
Reprezentanții sectorului cinematografic solicită deschiderea unui dialog interinstituțional pentru identificarea unei soluții, propunând inclusiv variante de eșalonare a datoriilor acumulate sau revizuirea temporară a procentului.
Comparativ cu alte state europene, nivelul de finanțare diferă semnificativ. Dacă România alocă în prezent aproximativ 12 milioane de euro anual pentru producția proprie de film prin fondul cinematografic curent, instituțiile similare din Bulgaria gestionează un buget de aproximativ 18 milioane de euro, în timp ce autoritățile din Franța au alocat 89,2 milioane de euro în 2024 pentru același sector de producție.
Sursă foto: Libertatea
