Tensiunile politice recente, culminând cu depunerea moțiunii de cenzură de către Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), au la bază divergențe majore privind deciziile de natură economică și administrativă. Într-un interviu acordat recent, premierul Ilie Bolojan a detaliat cauzele rupturii coaliției de guvernare, indicând drept factori principali opoziția partenerilor la măsurile de reducere a cheltuielilor publice și interesele financiare din sectorul energetic.
Potrivit premierului, funcționarea coaliției a intrat în impas în momentul în care Executivul a trecut de la măsurile de creștere a veniturilor fiscale la aplicarea unor reduceri de cheltuieli în aparatul de stat. Ilie Bolojan a susținut că stoparea finanțărilor preferențiale către administrațiile locale a declanșat un comportament duplicitar din partea partenerilor de guvernare.
„Treptat, treptat, PSD, pentru că luam măsuri care nu erau populare […], a început să joace această dramoletă de opoziția din interiorul guvernării. Deci să fie la guvernare de dimineață, la prânz să relateze de la ședințe lucruri care nu s-au întâmplat sau lucruri care s-au întâmplat diferit, dar încercând să arunce vina”, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a explicat că impunerea unei discipline fiscale a intrat în coliziune cu un mod de lucru consolidat în administrația publică: „Ani de zile bugetul de stat a fost folosit ca o pușculiță de către administrații neperformante și oameni care în județele lor funcționează ca niște jupâni au crezut că vechile obiceiuri de a suna, de a-și rezolva incompetența, ineficiența prin alocări direcționate de la bugetul de stat va funcționa și mai departe. N-a mai fost posibil”.
Blocajul din sectorul energetic: speculă cu avize și lipsa investițiilor
Un capitol central al argumentației premierului vizează ineficiența companiilor de stat din energie și complicitățile care mențin artificial prețuri ridicate pe piață. Datele expuse în interviu indică deficiențe structurale majore:
- Specula cu avizele tehnice: Deși România are un necesar de consum de maximum 9.000 de Megawați (MW) iarna, statul a eliberat avize tehnice de racordare pentru capacități disproporționate. „Noi am eliberat autorizații de racordare de 80.000 de MW și încă 30.000 de MW sunt în procesare la Transelectrica. Practic s-a blocat sistemul. […] Aceste autorizații au fost eliberate doar unor companii care nu au angajați, care nu evoluează cu aceste proiecte, care doar le anunță la vânzare. Au ajuns să le scoată la vânzare și pe OLX”, a explicat Bolojan, subliniind că astfel este împiedicat accesul producătorilor reali pe piață.
- Deficitul de stocare a energiei verzi: În condițiile în care 25% din energia țării provine din surse regenerabile (eolian și fotovoltaic), lipsa capacităților de stocare generează dezechilibre majore pe piață – de la prețuri apropiate de zero la prânz, la vârfuri de 700-800 de lei seara.
- Politica de management a companiilor de stat: Premierul a criticat direct conducerile unor monopoluri de stat, precum Hidroelectrica, pentru lipsa investițiilor vitale (ex: baterii de stocare la baraje), în ciuda profiturilor înregistrate organic. „Au preferat să ia bonusuri de performanță în fiecare an, pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut, de 150.000-180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, în loc să facă aceste investiții”, a precizat premierul.
Conform analizei Executivului, menținerea acestui „status quo” neperformant afectează în mod direct populația și mediul de afaceri. Companiile care operează în pierdere constantă – precum Complexul Energetic Oltenia, cu pierderi raportate de 200 de milioane de euro anul trecut, sau Metrorex – transferă aceste deficite către bugetul consolidat.
Mecanismul a fost rezumat astfel: „Dacă nu ai o conducere care într-adevăr se uită la cheltuieli și nu își bate joc de banii pe care îi încasează […], se mută cu pierderile, se mută cu găurile negre în prețuri la populație. Prețuri de tarife, prețuri de megawatt sau în subvenții de la bugetul de stat”.
Miza moțiunii de cenzură și perspectiva politică
În contextul acestor măsuri, Ilie Bolojan consideră că moțiunea de cenzură inițiată de PSD este o reacție la eforturile de control al cheltuielilor și de transparentizare a achizițiilor și concursurilor publice: „În afară de titlul bombastic, aș putea s-o numesc moțiunea «stinge lumina»”.
Referitor la viitorul Partidului Național Liberal, în eventualitatea în care unii parlamentari liberali ar susține formarea unei noi majorități alături de social-democrați, mesajul președintelui PNL a fost tranșant. Acesta a respins ideea transformării PNL într-un „partid anexă”, subliniind riscul electoral major: „Decapitarea unui partid sau momentul în care stabilești conducerea unui partid în alte sedii […] înseamnă că acel partid devine un partid anexă, un partid de tip balama. Iar Partidul Național Liberal, dacă nu și-a învățat lecția și ar accepta o atare situație, ar scrie pe el PNȚCD sau ALDE”.
