România se situează pe unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană în privința celor mai scăzute niveluri de consum de energie electrică și resurse pe cap de locuitor, datele statistice indicând un decalaj semnificativ față de media comunitară.
Conform datelor Eurostat, România ocupă poziția a șaptea în Europa la categoria celor mai reduse consumuri energetice, fiind plasată în clasament alături de state precum Malta, Portugalia, Spania, Grecia și Bulgaria. În medie, un cetățean român utilizează anual aproximativ 390 de kilograme echivalent petrol (kgep) pentru necesitățile casnice, cum ar fi încălzirea, iluminatul, gătitul și funcționarea electrocasnicelor. Prin comparație, media la nivelul Uniunii Europene atinge aproximativ 507 kgep per capita.
Astfel, consumul casnic individual din România este cu peste 20% mai redus decât media europeană, în timp ce consumul specific de energie electrică se situează la mai puțin de jumătate din media comunitară. Specialiștii arată că acest ecart nu reflectă neapărat practici avansate de eficiență energetică, ci este influențat de nivelul veniturilor, în special în mediul rural, unde utilizarea resurselor tradiționale, precum lemnul de foc, și gradul redus de electrificare mențin consumul oficial din rețea la cote scăzute.
Structura consumului național de energie
La nivelul întregii economii, distribuția consumului energetic se menține constantă în timp, fiind împărțită în trei segmente principale analizate periodic de Institutul Național de Statistică (INS).
Sectorul industrial reprezintă cel mai mare consumator la nivel național, absorbind între 45% și 50% din totalul resurselor. Deși ponderea industriei s-a redus treptat în ultimul deceniu pe fondul retehnologizării sau al închiderii unor capacități de producție, acest sector include în continuare industria grea, metalurgia, industria chimică, prelucrarea materialelor, producția auto și alimentară, precum și transporturile.
Sectorul rezidențial acoperă aproximativ 30% – 33% din consumul final al țării. Deși consumul individual este redus comparativ cu cel din țările vest-europene, numărul mare de locuitori generează o cerere ridicată, marcată de vârfuri sezonice în perioada rece, pentru încălzire, și în sezonul cald, pentru climatizare.
Segmentul format din clădiri de birouri, spații comerciale, centre de date și sectorul public (instituții de învățământ, unități sanitare și iluminat public) deține o pondere de 18%– 22%. Deși ocupă o suprafață fizică mai restrânsă decât sectorul rezidențial, aceste spații se remarcă printr-o intensitate energetică ridicată pe metru pătrat, determinată de utilizarea continuă a sistemelor HVAC, a echipamentelor IT și a iluminatului intens.
Analizele de specialitate indică faptul că, pe măsură ce economia națională continuă procesul de electrificare și sectorul terțiar se dezvoltă, structura consumului din România se va alinia treptat la standardele întâlnite în statele vest-europene.
