Ministerul Finanțelor a anunțat, luni, o reducere a deficitului bugetar la 2,34% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru primele șapte luni ale anului 2026, înregistrând o scădere semnificativă față de nivelul de 3,99% raportat în perioada similară a anului precedent. Această evoluție reprezintă o diminuare nominală de 28,36 miliarde de lei, deficitul totalizând 48,08 miliarde de lei, comparativ cu 76,44 miliarde de lei în 2025.
Conform comunicatului oficial, ajustarea fiscală se bazează pe o dinamică pozitivă a încasărilor bugetare, care au crescut cu 11,2% (ajungând la 412,31 miliarde de lei), corelată cu o menținere sub control a cheltuielilor totale, care au înregistrat un avans de doar 2,9% (însumând 460,39 miliarde de lei). Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că reducerea deficitului s-a realizat concomitent cu menținerea sprijinului pentru economie, exemplificând prin restituirile de TVA către companii, care au depășit 20,4 miliarde de lei, și direcționarea fondurilor către investiții.
Creștere la nivelul veniturilor fiscale
Evoluția veniturilor a fost susținută în principal de segmentul veniturilor fiscale, care a marcat o creștere de 15,4% an/an, totalizând 214,32 miliarde de lei. Un aport major l-au avut încasările nete din TVA, cu un plus de 26,5% față de anul trecut, atingând 88,55 miliarde de lei. Creșteri au fost înregistrate și la nivelul încasărilor din accize (+6,4%, susținute de produsele energetice), precum și din impozitul pe salarii și venit (+8,6%, influențat de încasările din impozitul pe dividende și Declarația unică).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au însumat 37,28 miliarde de lei, o creștere de 30,3%. Contribuțiile de asigurări sociale au avansat cu 6,7%, iar impozitul pe profit cu 8,3%.
Restructurarea cheltuielilor și avansul investițiilor
În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, se remarcă o scădere a ponderii acestora în PIB, de la 23,3% în primele șapte luni din 2025 la 22,4% în perioada similară din 2026. Cheltuielile de personal au înregistrat o reducere netă de 4,06 miliarde de lei (o scădere nominală de 4,1%), ajungând la 4,7% din PIB, pe fondul măsurilor de temperare salarială și a reducerii unor sporuri.
Cheltuielile pentru investiții au atins un nivel de 76,51 miliarde de lei, reprezentând o creștere de aproximativ 24% comparativ cu anul anterior. Din acest volum, 71,05% sunt reprezentate de proiecte finanțate prin fonduri europene și PNRR, plăți care au consemnat un avans de peste 60%.
Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile continuă să exercite presiune asupra bugetului, totalizând 40,12 miliarde de lei (2% din PIB), în creștere cu 26,5%. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 11,2%, determinate în principal de plățile din sistemul de sănătate, în timp ce cheltuielile cu asistența socială au înregistrat o ușoară scădere de 0,6%.
În contextul acestor rezultate, ministrul Alexandru Nazare a menționat că următoarea etapă necesită o consolidare structurală a ajustării fiscale, incluzând menținerea disciplinei cheltuielilor, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.
Scăderea deficitului are loc în contextul în care, în 2024, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, un nivel atins pe fondul cheltuielilor electorale majore din acel an, aspect semnalat în rapoarte apărute în spațiul public în vara anului 2025.
