Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat marți, 7 iulie, că România se află într-un punct decisiv pentru absorbția fondurilor europene, având de îndeplinit șase reforme legislative critice pentru a debloca tranșele de plată în valoare de 4,5 miliarde de euro, alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Șeful Executivului a subliniat că procesul de absorbție a acestor granturi depinde direct de adoptarea unor acte normative în perioada imediat următoare, în contextul în care Guvernul nu mai poate recurge la mecanismele rapide de legiferare.
Conform precizărilor făcute de Ilie Bolojan, lunile iulie și august sunt determinante pentru a menține ritmul de absorbție a fondurilor europene. Premierul a evidențiat faptul că bugetele pentru obiectivele majore de infrastructură, esențiale pentru dezvoltarea țării, sunt strict condiționate de îndeplinirea țintelor asumate prin PNRR.
Proiectele care depind de aceste fluxuri financiare includ lucrările de construcție pe Autostrada Moldovei, proiectele de electrificare a căilor ferate, investițiile în spitale, școli și creșe aflate în diverse faze de execuție, precum și programul de anvelopare a blocurilor. De asemenea, o componentă semnificativă a acestor fonduri este destinată investițiilor locale în infrastructura unităților administrativ-teritoriale. Bolojan a punctat faptul că țintele și reformele au fost stabilite încă din 2021, însă unele dintre acestea au necesitat renegocieri cu Comisia Europeană pentru a deveni realiste în contextul economic actual.
Cele șase reforme legislative obligatorii
În cadrul declarațiilor sale, Ilie Bolojan a detaliat lista celor șase proiecte legislative care trebuie adoptate pentru a debloca tranșele de plată. Fiecare dintre aceste reforme este strâns legată de o componentă financiară specifică:
- Legea privind salarizarea unitară – 770 milioane euro;
- Legea privind incompatibilitățile – 770 milioane euro;
- Legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor (pentru colectarea veniturilor) – 770 milioane euro;
- Legea privind funcția publică – 770 milioane euro;
- Codul urbanismului – 972 milioane euro;
- Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire – 972 milioane euro.
Aceste acte normative reprezintă condiții prealabile pentru transferul granturilor din partea Comisiei Europene. Adoptarea lor este, în viziunea Guvernului, o prioritate de siguranță economică, având în vedere impactul direct asupra deficitului bugetar și a capacității de investiții a statului.
Necesitatea sesiunii extraordinare și rolul Parlamentului
Având în vedere mandatul actual, Guvernul nu poate recurge la asumarea răspunderii sau la adoptarea prin ordonanțe de urgență pentru aceste domenii sensibile. În acest context, Ilie Bolojan a declarat că este „necesară convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare” pentru dezbaterea și votarea legilor menționate.
Procedura implică finalizarea consultărilor cu Comisia Europeană, acțiune care se va încheia până la finalul acestei săptămâni. Propunerile legislative vor fi ulterior înaintate conducerii Parlamentului și liderilor grupurilor parlamentare. Obiectivul Guvernului este ca documentele să intre în dezbaterea parlamentară în a doua jumătate a lunii iulie, asigurând astfel cadrul legal necesar pentru continuarea finanțărilor.
Succesul acestui demers depinde, în mod esențial, de capacitatea grupurilor politice de a prioritiza agenda legislativă în raport cu miza financiară majoră a PNRR, într-o perioadă în care stabilitatea guvernamentală și cooperarea între Legislativ și Executiv devin pilonii principali ai absorbției banilor europeni.
