Proiectul noii Legi a salarizării se află într-un dublu blocaj, politic și juridic. Curtea de Apel București a suspendat marți procedura de avizare a actului normativ la solicitarea sindicatelor din sănătate, în timp ce reprezentanții Partidului Social Democrat condiționează votul în Parlament de adoptarea unor amendamente de fond. Liderii PSD invocă un impact bugetar recurent de 2,4 miliarde de euro, sumă necesară pentru aplicarea reformei asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Implementarea noilor grile de salarizare în sistemul public indică un dezechilibru major între fondurile europene atrase pentru această reformă și cheltuielile generate la bugetul de stat. Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a criticat public modul în care a fost asumat acest jalon în mandatul fostului ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.
Conform datelor prezentate de reprezentanta PSD, statul român ar urma să primească 50 de milioane de euro pentru adoptarea legii, având totodată riscul de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR dacă jalonul nu este îndeplinit la timp. Costurile de implementare depășesc însă semnificativ aceste sume.
„Negocierea proastă pe care a făcut-o domnul Ghinea (…) pălește în fața faptului că, pentru această lege, s-a ajuns la varianta cu 2,4 miliarde de euro în fiecare an. Deci, ca să nu pierdem 770 de milioane de euro, vom da în plus 2,4 miliarde de euro în fiecare an”, a declarat Lia Olguța Vasilescu.
Aceasta a precizat că decizia PSD este de a nu vota legea în Parlament în actuala formă, menționând că partidul a lucrat pe parcursul weekendului la o serie de amendamente împreună cu liderii de sindicat pentru a corecta noile grile.
Curtea de Apel suspendă parcursul actului normativ
În paralel cu blocajul din coaliție, actul normativ a fost oprit temporar în instanță. Curtea de Apel Bucureşti a admis solicitarea Federaţiei Sanitas și a suspendat procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice. Deși decizia pronunțată marți poate fi atacată cu recurs, ea întrerupe imediat traseul legislativ.
Reprezentanţii Sanitas argumentează tehnic că Parlamentul nu mai poate dezbate un proiect de lege asupra căruia o instanță a constatat o „vădită aparenţă de nelegalitate”, chiar și în faza unei ordonanțe președințiale.
Motivul principal al contestațiilor sindicale este legat de forma actualizată a proiectului, publicată vineri de Ministerul Muncii. Documentul prevede expres că drepturile salariale în plată nu vor putea fi, în nicio situaţie, mai mari decât cele stabilite prin noua lege. Mai mult, actul normativ interzice negocierea unor salarii sau sporuri suplimentare prin contractele colective și individuale de muncă, limitând drastic dreptul de negociere al sindicatelor la nivel instituțional.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a confirmat public că simulările actuale ale Ministerului Muncii au generat reacții negative în aproape tot sectorul bugetar, motiv pentru care partidul a inițiat consultări paralele cu patronatele și confederațiile sindicale.
„Avem o lege care nemulţumeşte pe medici, avem o lege care nemulțumește profesorii, avem o lege care nemulţumeşte pe cei din ordine publică, avem o lege care nemultumeşte administraţia centrală, avem o lege care nemulţumeşte aproape toate categoriile”, a subliniat Sorin Grindeanu.
Una dintre erorile tehnice din construcția grilelor a fost exemplificată de Lia Olguța Vasilescu. Aceasta a arătat că, în varianta actuală a legii, funcția de bibliotecar a fost asimilată pe același palier de salarizare cu funcția de conferențiar universitar. Astfel de neconcordanțe urmează să fie reanalizate și reglate în comisiile de specialitate, condiția principală pentru deblocarea legii fiind, potrivit liderilor politici, acceptarea pachetului de amendamente validat împreună cu partenerii sociali.
