Într-un climat economic marcat de incertitudini fiscale și de un deficit bugetar care nu mai poate fi ignorat, vocea antreprenorilor români devine din ce în ce mai critică la adresa modului în care este administrat banul public. La cel mai recent Romanian Business Leaders (RBL) Summit, Sergiu Neguț a transmis un mesaj ferm clasei politice, susținut de lideri de opinie precum Orlando Nicoară, care a fost interpretat drept un „ultim apel” pentru o reformă reală a statului.
Punctul de plecare al antreprenorilor este o constatare dură: statul român cheltuie prost, iar factura este trimisă constant către contribuabili sub formă de taxe noi sau impozite mărite. „Deficitul nu se scade cu taxe mai mari. Deficitul se scade cu un stat mai competent”, a punctat Sergiu Neguț în fața oamenilor de afaceri.
Mesajul subliniază o distincție clară între „reorganizare” și „reformă”:
- Jocul scaunelor muzicale: Schimbarea numelor unor instituții sau a organigramelor, fără a umbla la esența proceselor, este considerată o risipă de resurse.
- Digitalizarea cu sens: Mediul privat respinge „aceeași hârtie în format PDF, trimisă pe email la aceeași adresă unde nimeni nu o citește”. Se cere o digitalizare care să elimine fricțiunea, nu doar să o mute pe un ecran.
Companiile de stat: De la perfuzii bugetare la transparența Bursei
O temă recurentă în discursul de la RBL a fost ineficiența companiilor cu capital de stat. Antreprenorii cer ca aceste entități să nu mai funcționeze ca „agenții de plasare politică”, ci să fie conduse de profesioniști recrutați pe baza competenței.
O soluție tehnică propusă este listarea la bursă a pachetelor de acțiuni, chiar și minoritare. Logica este simplă: regulile bursei obligă la transparență și guvernanță corporativă, ceea ce ar forța aceste companii să blocheze risipa și să devină performante într-o piață liberă.
Antreprenorii ridică o întrebare fundamentală despre viitorul economic: în ce domenii alegem să fim cei mai buni? În loc de investiții „confetti”, care servesc adesea drept momeală electorală, se cere o concentrare a resurselor pe segmentele unde România are deja un avantaj competitiv: IT, cybersecurity, industria auto sau industriile creative.
„Întrebarea strategică nu e ce mai facem, ci în ce alegem să fim cei mai buni? Și la fel de important: în ce domenii nu mai vrem să fim?”, subliniază manifestul RBL. Această perspectivă impune curajul politic de a renunța la subvenționarea zonelor care nu au nicio șansă de a deveni competitive la nivel global.
Analiza antreprenorială pune degetul pe o rană deschisă: costul sinecurilor politice. Dincolo de salariile plătite din bani publici, marea pierdere este costul de decizie.
Un funcționar numit politic, fără competențe, nu doar că este ineficient, ci blochează procese și inventează proceduri inutile pentru a-și justifica poziția. Acest „audit al funcțiilor cu impact economic” este văzut ca o măsură de igienă instituțională obligatorie pentru a reduce presiunea pe economia privată.
Ce presupune „Pactul de Stabilitate și Creștere”
Manifestul se finalizează cu propunerea unui angajament public, asumat de toate partidele, indiferent de configurația guvernamentală. Pilonii acestui pact sunt:
- Reducerea deficitului prin reformă reală (debirocratizare și digitalizare).
- Restructurarea companiilor de stat (conducere profesionistă și transparență prin listare).
- Alocarea strategică a investițiilor (pe bază de merit și impact economic).
- Tratarea capitalului românesc ca prioritate națională (fiscalitate care să răsplătească reinvestirea, nu să o pedepsească).
