Grecia susține că a lăsat în urmă perioada critică a programelor de asistență financiară și a măsurilor de austeritate, înregistrând în prezent unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creștere din zona euro. Reprezentanții guvernului de la Atena atribuie această evoluție unui mix de politici bazat pe relaxare fiscală, digitalizarea administrației și atragerea capitalului străin. În noul context geopolitic determinat de conflictul din Ucraina, Grecia își reevaluează prioritățile strategice, vizând România drept un partener central pentru dezvoltarea unui coridor economic și energetic în sud-estul Europei.
Criza datoriilor suverane care a vizat Grecia începând cu 2009 a adus statul elen în imposibilitatea de a se finanța de pe piețele internaționale, necesitând intervenția instituțiilor financiare internaționale și implementarea unor măsuri dure de consolidare fiscală. În prezent, discursul oficialilor greci subliniază schimbarea de paradigmă. Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne, responsabil pentru regiunile Macedonia și Tracia, a detaliat principiile pe care se bazează modelul economic Grecia aplicat de actualul guvern.
Potrivit declarațiilor oficialului, executivul de la Atena a urmărit stabilizarea economiei prin măsuri care au evitat derapajele populiste. S-a pus accent pe combaterea evaziunii fiscale concomitent cu o politică de reducere a sarcinilor fiscale, cu scopul declarat de a stimula mediul de afaceri și de a absorbi forța de muncă excedentară.
Conform datelor avansate de Ministerul de Interne elen, principalele rezultate ale acestor politici includ:
- Evoluția șomajului: O scădere semnificativă de la un nivel de 18% la o rată actuală sub 8%.
- Piața muncii: Generarea a aproximativ 600.000 de noi locuri de muncă.
- Politica fiscală: Eliminarea a 83 de taxe și impozite, măsură implementată fără a fi compensată prin alte majorări fiscale.
- Evoluția veniturilor: O creștere de peste 35% a salariului de bază și de peste 30% a câștigului salarial mediu.
Un factor esențial în acest proces de redresare financiară l-a reprezentat digitalizarea sistemului de colectare a taxelor. Măsura obligativității conectării caselor de marcat la terminalele POS pentru transmiterea datelor în timp real către autoritatea fiscală a contribuit la reducerea economiei subterane și la generarea de excedent bugetar. Fondurile obținute astfel, susține Gkioulekas, au permis acordarea unor facilități fiscale cu adresabilitate specifică, precum eliminarea impozitului pe profit pentru antreprenorii sub 25 de ani și o cotă redusă (de la 24% la 9%) pentru categoria de vârstă 25-30 de ani.
Regândirea rutelor comerciale în contextul războiului din Ucraina
Invazia rusă din Ucraina a provocat o perturbare majoră a lanțurilor logistice și energetice tradiționale din Europa, obligând statele din regiune la o reconfigurare rapidă. În această nouă arhitectură, axa geografică Grecia-Bulgaria-România a dobândit o importanță strategică sporită.
Reprezentantul guvernului elen a evidențiat faptul că războiul a accelerat operaționalizarea unui coridor comercial terestru care leagă porturile grecești, prin Bulgaria, de România. Pe lângă tranzitul de mărfuri, Gkioulekas a subliniat importanța strategică a coridorului energetic dezvoltat pe același traseu, cu rol în diversificarea surselor de aprovizionare pentru întreaga regiune.
Schimburile comerciale bilaterale confirmă o tendință de consolidare a relațiilor economice. La nivelul anului 2024, volumul comerțului dintre cele două state s-a ridicat la 3,22 miliarde de euro, marcând o creștere de 10,64% comparativ cu anul precedent. Datele preliminare pentru primele zece luni din 2025 indică menținerea unui trend pozitiv, cu un volum de 3,052 miliarde de euro (+15,51%). Trebuie precizat, însă, că balanța comercială rămâne deficitară pentru România.
Analiza structurii acestor schimburi comerciale indică un grad ridicat de complementaritate. Exporturile României către piața elenă sunt dominate de echipamente industriale, aparatură electrică și produse ale sectorului agroalimentar. În contrapartidă, importurile din Grecia sunt concentrate pe produse din industria prelucrătoare (metale comune), combustibili și substanțe chimice.
Dinamica investițiilor grecești în România și fenomenul achizițiilor imobiliare
La nivelul actual, economia românească integrează peste 2.000 de societăți comerciale cu capital elen, distribuite într-o gamă largă de sectoare, de la dezvoltare imobiliară și construcții până la sectorul IT, servicii și industria alimentară. Participarea unei delegații elene consistente la București, în cadrul evenimentului „Cooperare regională strategică în sud-estul Europei”, confirmă intenția de consolidare și diversificare a acestor parteneriate economice.
În plan paralel cu investițiile corporative, se remarcă o tendință de creștere a achizițiilor de proprietăți imobiliare de către cetățeni români în regiunile de nord ale Greciei. Autoritățile de la Atena abordează acest fenomen cu o atitudine pragmatică, interpretându-l ca pe o consecință firească a integrării europene.
Oficialii eleni consideră că, din perspectiva apartenenței comune la piața unică a Uniunii Europene și la Spațiul Schengen, tranzacțiile imobiliare transfrontaliere reprezintă un proces normal. Gkioulekas a reiterat deschiderea Greciei față de investitorii români din domeniul imobiliar, subliniind natura reciprocă a acestui interes, în contextul unor relații bilaterale considerate optime.
