Rata reală a analfabetismului funcțional în rândul tinerilor de 15 ani din România ar depăși 60%, comparativ cu procentul de 50% indicat de rezultatele testelor PISA, afirmă activistul civic Radu Hossu. Acesta își bazează declarația pe o analiză a metodologiei Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) privind testarea, coroborată cu datele Eurostat referitoare la abandonul școlar.
Discrepanța sesizată provine din faptul că evaluările internaționale nu acoperă aproximativ un sfert din cohorta generațională respectivă. Potrivit lui Hossu, tinerii neevaluați sunt, în mare parte, cei care au abandonat sistemul de învățământ, categorie pentru care metodologia prevede un nivel scăzut de competențe.
Conform metodologiei oficiale a OECD, evaluările vizează tinerii cu vârste de 15-16 ani care sunt înscriși cel puțin în clasa a VII-a. Hossu subliniază că, pentru anul 2022, rezultatele PISA sunt relevante pentru doar 76% din totalul tinerilor din acea generație în România (aproximativ 172.000 de elevi raportați la un eșantion testat de 7.725).
„Restul de 24% sunt tineri care nu se încadrează în standard”, explică activistul. Această categorie include tinerii care nu frecventează cursurile școlare, cei cu performanțe foarte slabe care nu au atins nivelul clasei a VII-a până la vârsta de 15 ani, precum și cazuri medicale cu impact asupra capacității intelectuale.
Abandonul școlar, factor cheie în calculul real
Pentru a analiza situația celor 24% neevaluați de OECD, Hossu face trimitere la datele Eurostat. Acestea indicau, în anul 2022, că 20% dintre tinerii de 15 ani din România nu frecventează școala. „Spre comparație, media la nivelul Uniunii Europene pentru abandonul școlar este de doar 2%”, precizează acesta, concluzionând că „marea majoritate a tinerilor din România pe care testele PISA nu îi pot măsura sunt copiii care nu fac parte din sistemul de învățământ”.
Metodologia OECD prevede un „scenariu plauzibil cel mai negativ” pentru această categorie neacoperită de teste. Acest scenariu se bazează pe studii care indică faptul că aproape toți tinerii aflați în afara sistemului școlar se situează sub nivelul 2 de competențe, prag ce definește analfabetismul funcțional.
Aplicând acest scenariu estimativ al OECD la procentul de 24% neacoperit de testele din România și coroborând datele Eurostat cu rezultatele PISA, Radu Hossu prezintă o recalculare a procentelor de analfabetism funcțional pentru vârsta de 15 ani: 59% la științe, 60.5% la lectură și 63.5% la matematică.
„Concluzia ar fi asta: peste 60%, nu 50%, din tinerii de 15 ani din România sunt analfabeți funcțional”, declară Hossu. Analfabetismul funcțional definește capacitatea unei persoane de a citi și de a efectua calcule matematice, dar fără a înțelege un text într-un context mai larg și fără a putea utiliza informații științifice sau matematice dincolo de un nivel minim.
Analizând contextul european, România se clasează pe locul 25 din 27 de state. Performanțele sunt inferioare inclusiv celor obținute de Ucraina, țară aflată în conflict armat, dar și altor state din afara UE, precum Serbia, Albania și Turcia. „Ucraina este peste România. Ce rușine. Serbia, Albania sunt peste România. Turcia este mult peste”, adaugă Hossu.
Activistul critică deciziile guvernamentale privind alocările bugetare pentru Educație, vizând inclusiv recentele tăieri operate de Guvernul Bolojan. „Să tai de la Educație în vremuri de război hibrid este iresponsabilitate criminală sau sabotaj al interesului național”, conchide Radu Hossu.
