Introducerea unui examen suplimentar de admitere la liceu ar favoriza doar familiile cu resurse financiare și ar alimenta industria pregătirii private, fără a crește nivelul real de educație. Avertismentul a fost lansat miercuri, în Comisia pentru învățământ a Senatului, de George Roman, reprezentantul organizației Salvați Copiii România, în cadrul dezbaterilor privind eliminarea acestui tip de concurs din legea educației.
Conform datelor prezentate de reprezentantul ONG-ului, sistemul actual generează deja o presiune financiară uriașă pe umerii părinților. Un sondaj realizat anul trecut de Salvați Copiii arată că aproximativ 60% dintre elevii de gimnaziu participă la ore de meditații, majoritatea la cel puțin două materii. Situația ajunge la extreme pentru 5-7% dintre familii care, din dorința de a asigura copilului un loc la un colegiu bine cotat în urma Evaluării Naționale, recurg la plata a doi profesori diferiți pentru aceeași disciplină.
Costurile anuale alocate de părinți pentru educație au crescut semnificativ, ajungând în 2024 la o medie de 10.000 de lei per familie, comparativ cu 7.000 de lei în 2021. Din această sumă, subliniază George Roman, aproape 6.000 de lei sunt destinați exclusiv meditațiilor. Astfel, argumentează reprezentantul Salvați Copiii, un examen organizat independent de fiecare liceu nu va face decât să limiteze accesul la educație pentru cei care nu își permit aceste costuri suplimentare.
Focalizare pe elevii vulnerabili, nu doar pe vârfuri
În discursul său din Senat, George Roman a punctat că politicile publice ar trebui îndreptate către problemele de fond ale sistemului, nu spre segmentul deja performant. El a reamintit că peste 400.000 de copii cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani se află în afara sistemului de învățământ (abandonați, neînscriși sau plecați din țară), iar aproape jumătate dintre elevii activi se confruntă cu analfabetismul funcțional.
Acest decalaj este confirmat de rezultatele testelor PISA 2022, care arată că aproximativ 50% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competențe la matematică, științe și lectură, un procent dublu față de media țărilor OECD. La polul opus, doar 4% dintre elevi reușesc să obțină performanțe superioare la matematică. „Concursul propriu de admitere se adresează doar acestor câteva procente aflate deja în vârf și nu va schimba cu nimic situația generațiilor care nu ating pragul minim de competență”, a precizat Roman.
În loc de a adăuga un nou filtru de selecție, organizația propune regândirea Evaluării Naționale prin diversificarea materiilor, pentru a crea trasee educaționale adaptate elevilor. Printre măsurile urgente recomandate se mai numără revizuirea mecanismului de alertă timpurie pentru abandonul școlar, precum și extinderea programelor „Școală după școală”, „A doua șansă” și a programului de masă sănătoasă.
Proiectul legislativ dezbătut miercuri propune eliminarea din Legea învățământului preuniversitar (nr. 198/2023) a posibilității colegiilor naționale de a organiza propriul concurs de admitere pentru o parte dintre locuri. Deși inițiativa a fost deja adoptată de Camera Deputaților, comisia din Senat (forul decizional) a amânat miercuri votul, în urma unor dezbateri contradictorii privind implicațiile juridice ale prorogării unor articole din lege asupra examenelor viitoare.
