Ministerul Educației a lansat în consultare publică proiectul care stabilește structura examenului de Bacalaureat pentru anul 2030, an în care va absolvi prima generație de elevi care va studia după noile planuri-cadru pentru liceu. Noul model de evaluare propune patru probe scrise și patru probe de competențe. Potrivit reprezentanților Ministerului, schimbările vizează adaptarea evaluării la noile realități educaționale, sociale și economice.
Actualul format al examenului de Bacalaureat este în vigoare, cu modificări restrânse, de aproape trei decenii. Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), explică necesitatea reformei ca pe o aliniere la noua Lege a învățământului preuniversitar:
„Forma în care se susține acum Bacalaureatul, cu extrem de puține modificări, a fost introdusă în 1995. Cam de 30 de ani nu am avut o adaptare a Bacalaureatului la noua societate și la noile cerințe”, a declarat oficialul. Acesta a subliniat că sistemul actual favorizează, în anumite cazuri, „învățatul pentru test”, precizând: „Avem tendința, din păcate, de a învăța pentru test și de a considera evaluările finale o formă de motivare pentru elev ca să învețe. (…) Ai lege nouă, ai planuri-cadru și programe noi. Ideea de bază este autonomia și flexibilitatea. Să susținem elevii în a evalua ceea ce învață”.
Noile probe scrise și principiul pre-specializării
Conform proiectului, Bacalaureatul 2030 va evalua mai strict competențele specifice profilului ales de elevi. „Dacă ne dorim ca elevii să aibă o pre-specializare începând cu clasa a XI-a, este normal să evaluăm ceea ce ei își aleg”, a explicat directorul CNCE.
Principalele modificări în funcție de profil includ:
- Profilul Filologie: Limba modernă devine probă obligatorie.
- Profilul Real: Se introduc probe suplimentare din aria științelor exacte.
- Filiera Tehnologică și Vocațională: Va fi introdusă o probă obligatorie din domeniul de specializare. „Este o cerere de foarte mulți ani a colegilor și absolvenților învățământului tehnologic de a fi evaluați la lucrurile pe care ei le învață și pentru care se pregătesc”, menționează Bogdan Cristescu.
De asemenea, va fi introdusă o a patra probă scrisă, numită proba de competențe de bază complementare profilului, care va testa o disciplină din afara ariei de specializare, exclusiv din materia de trunchi comun studiată în clasele a IX-a și a X-a. „Dacă sunt discipline pe care sistemul de educație le-a considerat absolut necesar a fi învățate pentru a avea un fundament educat pentru un viitor cetățean, atunci este normal să fie evaluate și ele”, susține Cristescu.
La nivelul probelor de competențe, noutatea principală este testarea la două limbi moderne, față de una singură, cum este prevăzut în prezent.
Decizia urmărește alinierea la cerințele pieței muncii. „Acum a cunoaște o singură limbă modernă nu prea mai este de ajuns. Ideea de bază este să ne adaptăm la piața muncii și să dăm cât mai multe șanse viitorilor absolvenți de a se integra și de a performa”, a afirmat reprezentantul Ministerului. Certificatele internaționale de limbă vor putea fi echivalate în continuare, pentru a asigura predictibilitate candidaților.
Modificări contestate: Istoria și Religia
Proiectul publicat de Minister a generat dezbateri în rândul profesorilor și al asociațiilor de elevi. O primă nemulțumire vizează înlocuirea Istoriei cu o limbă modernă ca probă obligatorie pentru elevii de la profilul Filologie, măsură criticată de profesori printr-un memoriu oficial.
În replică, Bogdan Cristescu susține că diferențierea materiilor este necesară: „Normalitatea este ca, dacă totuși am făcut o separare între Științe Sociale și Filologie, să existe și o separare între probele pe care le susțin”.
O altă temă de dezbatere este includerea Religiei pe lista disciplinelor la alegere pentru profilurile umaniste. Consiliul Național al Elevilor a respins propunerea, sugerând că o disciplină axată pe istoria religiilor și dialog intercultural ar fi mai potrivită. Răspunsul instituțional oferit de CNCE la această observație se rezumă la prevederile legale în vigoare: „Disciplina este prevăzută ca probă în legea educației”.
