După negocieri prelungite și angajamente guvernamentale privind creșterea atractivității profesiei didactice, o variantă de lucru a viitoarei legi a salarizării unitare a declanșat un nou val de proteste. Conform calculelor federațiilor sindicale, veniturile reale ale multor cadre didactice ar putea scădea, în medie, cu 20%. Diminuarea nu provine dintr-o tăiere directă a salariului de bază, ci din eliminarea masivă a sporurilor existente și neincluderea acestor sume în noua grilă, contrar negocierilor anterioare. În contextul mitingurilor organizate pe 28 aprilie în București, o radiografie a noului draft legislativ explică mecanismul acestor reduceri și riscurile pe termen lung pentru sistemul public de învățământ.
Tensiunile actuale sunt generate de o redesenare completă a arhitecturii salariale, care intră în contradicție cu acte normative deja aflate în vigoare, precum OUG nr. 57/2023 și Legea învățământului preuniversitar.
Concret, noua grilă propusă de Ministerul Muncii modifică regulile de salarizare prin trei mecanisme principale:
- Modificarea bazei de calcul: Legislația asumată în urma grevelor trecute prevedea ca salariul unui profesor debutant să fie ancorat la salariul mediu brut pe economie, ajungând în 2026 la aproximativ 8.600 de lei brut. Noul proiect de lege elimină această raportare.
- Aplatizarea grilei: Pe scara națională de salarizare (de la 1 la 8), salariul maxim al unui profesor din preuniversitar a fost plafonat sub coeficientul 3. Efectul direct este reducerea semnificativă a diferenței financiare dintre un cadru didactic debutant și unul aflat la final de carieră, cu peste 35 de ani de vechime.
- Decalajul față de sectorul sanitar: Un acord de principiu stabilit în 2024 cu reprezentanții Băncii Mondiale prevedea egalizarea salariului maxim al unui profesor din preuniversitar cu cel al unui medic specialist. Conform noului draft, acest principiu a fost abandonat, rezultând o diferență de peste 4.300 de lei net în defavoarea cadrului didactic.
O scădere medie de 20% a veniturilor maschează fluctuații mult mai ample la nivel individual. Noua lege propune menținerea a doar două sporuri majore: cel de handicap (15%) și cel pentru condiții grele de muncă.s
„Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” constată, cu profundă revoltă, că varianta de proiect a noii legi a salarizării unitare (variantă apărută în mass-media și nediscutată cu sindicatele) reprezintă o încălcare flagrantă a legislației în vigoare, o sfidare a angajamentelor asumate față de organizațiile sindicale și o dovadă incontestabilă că Guvernul României, Președintele României și partidele politice îngroapă educația, în loc să o trateze ca pe fundamentul pe care se construiește viitorul unei națiuni. (…) Draftul ignoră prevederile OUG nr. 57/2023, act normativ care stabilește fără echivoc baza de calcul pentru salarizarea din învățământ, raportată la salariul mediu brut pe economie pentru profesorul debutant”, transmit sindicatele, subliniind că realitatea constatată în document contrazice declarațiile publice ale ministrului Educației, Mihai Dimian, conform cărora „profesorii trebuie să aibă salarii motivante, care să reflecte importanța muncii lor”.
Categoriile cele mai afectate sunt profesorii care cumulau mai multe indemnizații specifice activității lor. Un cadru didactic care beneficia simultan de spor de vechime, spor de doctorat, indemnizație de dirigenție, spor de predare simultană sau spor de mediu rural, va înregistra scăderi de venituri estimate între 40% și 45%. Această măsură va avea un impact disproporționat asupra județelor cu o rețea școlară extinsă în mediul rural (cum este Iașul). Fără stimulentele financiare specifice predării simultane sau navetei în zone izolate, acoperirea posturilor cu personal calificat în aceste comunități riscă să devină imposibilă.
Mecanismul „diferenței tranzitorii” și problema indexării
Pentru a gestiona tranziția la noua lege (estimată a intra în vigoare în iulie 2027), draftul legislativ introduce o „diferență tranzitorie”. Astfel, dacă salariul calculat pe noua grilă este mai mic decât veniturile actuale în plată (incluzând sporurile), profesorul va primi o sumă compensatorie pentru a acoperi diferența.
Cu toate acestea, organizațiile sindicale resping acest mecanism din două motive de natură structurală:
- Termenul limită de aplicare: Diferența tranzitorie este prevăzută a se aplica doar până la 31 decembrie 2031. Începând cu 1 ianuarie 2032, veniturile se vor alinia strict la noua grilă, decontând abrupt pierderea sporurilor anterioare.
- Înghețarea indexărilor: Pe perioada de tranziție, salariile astfel stabilite nu vor beneficia de mecanismele anuale de indexare cu rata inflației, ceea ce se traduce printr-o erodare progresivă a puterii de cumpărare a cadrelor didactice.
Dincolo de nemulțumirile punctuale, reprezentanții FSLI și „Spiru Haret” reclamă o lipsă de reacție la nivelul Administrației Prezidențiale și o desconsiderare a importanței strategice a educației de către clasa politică.
Sursă foto: Jurnalul.ro
