Într-un moment în care infrastructura rutieră a regiunii Moldova se află în etapa de licitare și execuție, ministrul interimar al Transporturilor semnalează dificultăți tehnice și administrative în respectarea calendarului asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul interimar Radu Miruță a precizat recent că mai multe loturi din autostrăzile A7 (Autostrada Moldovei) și A8 (Autostrada Unirii) prezintă riscuri de întârziere, ceea ce ar putea periclita atragerea fondurilor europene alocate. Ora de Iași analizează stadiul acestor proiecte, mecanismul blocajelor actuale și alte jaloane pe care România trebuie să le îndeplinească în sectorul transporturilor.
Dezvoltarea economică a regiunii de Nord-Est depinde de finalizarea axelor rutiere majore: A7 (axa Nord-Sud) și A8 (conexiunea Est-Vest). Finanțarea prin PNRR impune o constrângere majoră de timp: finalizarea și recepționarea lucrărilor până la sfârșitul anului 2026. Orice depășire a acestui termen atrage după sine pierderea fondurilor europene pentru segmentele nefinalizate.
Conform datelor prezentate de conducerea Ministerului Transporturilor, situația la zi indică vulnerabilități pe mai multe tronsoane:
- Stadiul loturilor PNRR: Din totalul de șapte loturi aferente autostrăzilor A7 și A8 incluse în mecanismul de finanțare europeană, cinci prezintă un risc de întârziere. În prezent, doar două loturi se află într-un grafic de implementare considerat optim de către minister.
- Mecanismul blocajului: Întârzierile nu sunt cauzate de lipsa disponibilității financiare, ci de parcursul juridic al licitațiilor. Procedurile de contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și acțiunile ulterioare în instanță amână semnificativ momentul semnării contractelor și emiterii ordinelor de începere a lucrărilor.
- Sectorul Bacău: Un punct nevralgic menționat de oficiali este sectorul aferent autostrăzii A7 din zona Bacău, unde prelungirea procedurilor de atribuire riscă să afecteze continuitatea drumului de mare viteză.
Conform Master Planului General de Transport aflat în faze avansate de validare în vara lui 2016, un drum rapid cu numărul 7 ar urma să înceapă la Buzău, din șoseaua Muntenia Expres, și să ducă spre nord la Focșani și Bacău, apoi mai departe în zona Roman–Pașcani (unde urmează să aibă un nod de legătură cu o altă autostradă aflată în plan, Autostrada A8 Târgu Mureș-Iași) și apoi spre nord la Suceava unde va fi un nod rutier cu autostrada A14 și la granița cu Ucraina; porțiunea dintre granița cu Ucraina și Pașcani urmează să fie realizată ca drum expres iar cea între Pașcani și Ploiești ca autostradă.
În ipoteza în care fondurile din PNRR nu vor putea fi accesate din cauza depășirii termenului de execuție, finanțarea acestor proiecte ar trebui preluată de bugetul de stat, demers care ar pune o presiune suplimentară pe finanțele publice naționale.
Jaloane paralele: infrastructura feroviară și sistemul de taxare
Condiționalitățile PNRR vizează atât componenta de infrastructură fizică, cât și reformele structurale. În acest sens, Ministerul Transporturilor înregistrează restanțe și în alte domenii vitale:
- Modernizarea feroviară: Proiectele de electrificare și reabilitare a infrastructurii de cale ferată prezintă, de asemenea, riscuri de implementare. Magistralele Timișoara–Lugoj și Cluj–Oradea au fost menționate direct ca având un grad ridicat de risc în respectarea termenelor impuse de Comisia Europeană.
- Noul sistem de taxare a traficului greu: România trebuie să operaționalizeze un sistem automat de măsurare și taxare a vehiculelor de mare tonaj, având ca termen-limită finalul lunii august. Acest sistem, bazat pe principiul „poluatorul plătește”, va taxa camioanele în funcție de distanța parcursă și de caracteristicile tehnice, înlocuind actualul sistem de vinietă. Neîndeplinirea acestui jalon de reformă poate atrage suspendarea unor tranșe de finanțare.
Analiza blocajelor din infrastructură evidențiază și un factor instituțional: fluctuația de personal la nivelul conducerii Ministerului Transporturilor. Schimbările frecvente ale decidenților afectează continuitatea și predictibilitatea proceselor administrative complexe.
„Oamenii din minister, odată la câteva luni, văd câte o față nouă. Ce randament are ministerul în aceste condiții? Este o ineficiență foarte mare”, a precizat ministrul Radu Miruță. Pentru a gestiona această perioadă de interimat, conducerea actuală a optat pentru un dialog cu fosta administrație a ministerului și pentru o abordare punctuală, la nivel de proiect și responsabil tehnic, cu scopul de a debloca etapele procedurale stagnante.
Pentru mediul de afaceri și locuitorii din județul Iași, evoluția acestor proiecte necesită o monitorizare atentă. În special pentru Autostrada A8 (Târgu Mureș – Iași – Ungheni), unde capetele montane sunt finanțate prin PNRR, respectarea calendarului este esențială pentru a nu decala întregul proiect.
