Un cuvânt aparent nou inclus în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM) a generat ample dezbateri pe rețelele sociale, determinând Institutul de Lingvistică al Academiei Române să ofere explicații oficiale cu privire la vechimea și statutul termenului.
Totul a pornit de la o postare publicată pe Instagram de trainerul de dicție și fosta realizatoare radio Carmen Ivanov, care a semnalat prezența substantivului „supat” în cea mai recentă ediție a dicționarului. Videoclipul a strâns peste 1,2 milioane de vizualizări și mii de reacții în mediul online, transformând subiectul într-o temă intens dezbătută de utilizatori.
Contactată de presă, Carmen Ivanov a explicat că a descoperit termenul în timpul unui curs de dicție susținut pentru jurnaliști, la sugestia uneia dintre cursante, Casiana Fusu. Deși inițial a catalogat termenul drept o noutate absolută în dicționar, aceasta a revizuit ulterior informația, observând că termenul figurează și în ediții mai vechi, datând de decenii.
Din perspectivă fonetică, trainerul de dicție a explicat că apariția unor astfel de forme lingvistice ține de economia vorbirii: „«P» și «B» sunt două sunete complementare explozive în limba română. Sunt greu de pronunțat atunci când stau în cuvinte alăturate. De aceea, vorbitorii români, în grabă, înghit «B-ul», astfel că ajungem la formula supat, în loc de sub pat”.
Reacția Institutului de Lingvistică
În urma valului de discuții stârnit în mediul virtual, reprezentanții Institutului de Lingvistică al Academiei Române au intervenit printr-o luare de poziție publică, subliniind că termenul nu reprezintă o noutate absolută introdusă în DOOM 3, ci este atestat în uzul limbii române de foarte mult timp.
Conform instituției, Dicționarul Limbii Române documentează utilizarea cuvântului prin exemple preluate din operele unor autori clasici, precum Iordache Golescu, Constantin Negruzzi, Calistrat Hogaș sau Mihail Sadoveanu, dar și din folclor. Reprezentanții Academiei au subliniat că termenul a circulat și continuă să circule în uzul popular și regional.
Totodată, lingviștii au clarificat faptul că prezența unui cuvânt în dicționar nu are caracter obligatoriu pentru vorbitori: „Un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocească «sub pat» cu «supat». El nu inventează cuvinte (și nici nu mută mobila). Doar inventariază cuvintele pe care vorbitorii le-au lăsat prin limbă”.
În ceea ce privește mecanismul de formare, specialiștii au explicat că limba română a unit istoric prepoziții cu substantive, rezultând în timp forme sudate, fie sub influența unor modele străine (precum „subsol”), fie prin evoluție internă din care au rezultat adverbe precum „acasă” sau „degrabă”, dar și substantive de tipul „deochi”, „fărădelege” sau „supat”.
